Cine sunt candidaţii la alegerile prezidenţiale 2024

14 candidați au fost fost validați definitiv pentru alegerile prezidențiale 2024, iar ordinea pe buletinul de vot începe cu Elena Lasconi, urmată de George Simion, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă.

Ordinea pe buletinul de vot la alegerile prezidențiale 2024

Ordinea candidaților pe buletinul de vot va fi:

• Elena Lasconi – USR
• George Simion – AUR
• Marcel Ciolacu – PSD
• Nicolae Ciucă – PNL
• Kelemen Hunor – UDMR
• Mircea Geoană – independent
• Ana Birchall – independent
• Alexandra Păcuraru – Alternativa pentru Demnitate Națională
• Sebastian Popescu – Partidul Noua Românie
• Ludovic Orban – Forța Dreptei
• Călin Georgescu – independent
• Cristian Diaconescu – independent
• Cristian Terheș – Partidul Național Conservator Român
• Silviu Predoiu – Partidul Liga Acțiunii Naționale

Elena Lasconi – candidat USR la alegerile prezidențiale

Elena Lasconi, candidata USR la președinție, a urmat o carieră în jurnalism înainte de a intra în politică. Absolventă a Liceului Pedagogic din Deva (1990), ea a studiat la Facultatea de Management în cadrul Universității Ecologice, iar examenul de licență l-a susținut la ASE București. A devenit cunoscută la finalul anilor ’90 prin faptul că a lucrat la PRO TV.

Recomandări

Anchetă la Castelul Peleș după dezvăluirile Libertatea. Corpul de control al Ministerului Culturii a cerut actele contabile din 2019 și documente interne. Mărturia unui turist șocat de hoția angajaților

Recent, au apărut controverse legate de numele președintei USR cu privire la două aspecte: omisiunea din CV a facultății private absolvite (Universitatea Ecologică) și acuzația că a colaborat cu Serviciul Român de Informații și că și-a cumpărat apartament cu banii primiți de la SRI, lucru negat de Lasconi.

Programul politic propus de Elena Lasconi pune accent pe reducerea corupției, reducerea sărăciei prin scăderea taxelor pe muncă și reforma justiției.

George Simion – candidat AUR la alegerile prezidențiale

George Simion, candidatul AUR la președinție, a absolvit Liceul Gheorghe Lazăr din București în 2005 și Facultatea de Administrație și Afaceri a Universității din București în 2008, urmând un program de masterat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cu cercetarea sa axată pe „Crimele comunismului”, promoția 2010. Activitatea sa civică a început în 2004, organizând numeroase marșuri unioniste în România și Republica Moldova. În 2006, s-a afirmat ca lider al grupării „Noii Golani”, unde a promovat mesajul „Basarabia e România”.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea – Alegeri prezidențiale: candidații cu cele mai mari șanse să intre în turul 2

Deputatul AUR este cunoscut și pentru scandalurile în care a fost implicat în ultimii ani atât la protestele din București, cât și în Parlamentul României. Printre altele, George Simion a amenințat-o pe Diana Șoșoacă cu agresiunea sexuală și l-a strâns de gât în Parlament pe Virgil Popescu, fost ministru PNL al energiei.

George Simion a promis că dacă va ajunge președinte va oferi oamenilor locuințe ieftine. Mai precis, politicianul a susținut că va oferi apartamente la 35.000 de euro cu TVA inclus, care se pot lua prin credit pe 25 de ani, cu un avans de 1.000 de euro, iar rata fixă ar fi de 115 euro/lună. Întrebat de unde va avea bani statul român, el a răspuns: „De unde a avut bani şi pentru scutul Patriot şi pentru un milion de doze de vaccin şi de unde are bani să cumpere minireactoare nucleare”.

Marcel Ciolacu – candidat PSD la alegerile prezidențiale

Marcel Ciolacu, candidatul PSD la președinție, a absolvit Liceul de Filologie-Istorie „Mihai Eminescu” din Buzău în 1986 și ulterior a studiat la Universitatea Ecologică din București, obținând licența la Facultatea de Drept.

Recomandări

De ce i-a arestat Curtea Supremă pe suspecții asasinatului de la Arad. Judecătorii invocă dovezi „fără echivoc” ale unor relații intime între inculpați

Marcel Ciolacu este premierul României din iunie 2023 și președinte PSD din noiembrie 2019, mai întâi ca interimar, apoi președinte plin din 2020 și reales în august 2024. Foto: Hepta

Actualul premier s-a înscris în 1990 în Frontul Salvării Naționale (FSN), partid fondat de Ion Iliescu după căderea regimului comunist al lui Nicolae Ceaușescu în decembrie 1989. Cariera politică a început la 29 de ani, pe plan local, în Buzău, iar de-a lungul timpului a avansat treptat până la poziția de lider al partidului.

Studiile sale au generat controverse. El a menționat că a absolvit facultatea în 1995, însă universitatea a declarat că examenul de licență a fost promovat abia în 2004. În plus, și diploma sa de Bacalaureat a stârnit discuții: în august 2024, Ciolacu a afirmat că are doar o copie legalizată, iar în septembrie a spus mai întâi că nu își mai amintește ce notă a luat la BAC, iar apoi a spus că a găsit diploma originală.

Partidul condus de Ciolacu a promis că, până în 2029, salariul minim brut va fi de 1.300 de euro pe lună, pensia medie 810 euro, iar cea minimă 415 euro. De asemenea, PSD a transmis că vrea menținerea impozitului pe profit la 16%, menținerea impozitului pe venit la 10%, cota generală de TVA „înghețată” la 19%, iar impozitele pe proprietate să rămână la valorile din prezent.

Nicolae Ciucă – candidat PNL la alegerile prezidențiale

Nicolae Ciucă, candidatul PNL la președinție, a absolvit Liceul Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova în 1985 și a continuat cu Școala Militară de Ofițeri Activi „Nicolae Bălcescu” la Sibiu, apoi a urmat cursurile Academiei de Înalte Studii Militare din București până în 1995. În 2003, a obținut titlul de Doctor în științe militare la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” din București. El a ales încă din adolescență să urmeze o carieră militară, iar cariera politică a început în toamna lui 2020, când a intrat în PNL.

Nicolae Ciucă este președintele PNL din aprilie 2022 și președintele Senatului din iunie 2023. El a fost și premierul României în perioada noiembrie 2021-iunie 2023.

La fel ca în cazul lui Marcel Ciolacu, și studiile lui Nicolae Ciucă au stârnit controverse. El a fost acuzat că a plagiat în teza de doctorat din 2003. La acel moment, Ciucă era premierul României, nu și președintele PNL. El s-a apărat imediat cerând verificarea tezei. Ulterior, a spus de mai multe ori că și-a făcut lucrarea „după normele și regulile de la vremea respectivă” și că din punctul lui de vedere nu a plagiat.

Altă controversă a fost legată de artea autobiografică, intitulată „În slujba țării”, promovată cu două milioane de euro din bani publici și lansată într-o emisiune culinară moderată de Mircea Dinescu. Cartea însă nu poate fi găsită în librării și poate fi citită doar în format electronic, gratuit, de pe site-ul personal al lui Ciucă.

PNL a promis o creştere a salariului mediu net de la 5.000 lei, cât este acum, la 7.000 lei, majorarea pensiilor şi continuarea programelor Prima Casă și Noua Casă. O altă măsură aflată în programul de guvernare pentru perioada 2025-2028 este consolidarea Pilonului 2 de pensii, adică pensiile private, dar și menţinerea cotei unice de impozitare.

Kelemen Hunor – candidat UDMR la alegerile prezidențiale

Kelemen Hunor, candidatul UDMR la președinție, a obținut diploma de medic veterinar în 1993, la Universitatea de Științe Agricole Cluj, și a devenit profesor de filosofie la Universitatea Babeș-Bolyai în 1998. Pe lângă cariera academică, a fost implicat și în presă, lucrând la Radio Cluj, unde a realizat emisiuni în limba maghiară în perioada 1990-1997, dar și la revista culturală „KORUNK” între 1993 și 1997.

Kelemen Hunor are șase mandate de deputat consecutive, în perioada 2000-2024, și candidează pentru a patra oară la Președinția României.

El și-a prezentat „Programul de bun simț” pe care îl susține în această campanie electorală. „Poate pentru că nu are nimic de pierdut, candidatul maghiar la președinția României este și cel mai onest și direct și spune ceea ce ceilalți candidați nu vor: statul a devenit o povară. Pentru noi toți, români, maghiari, rromi, germani, italieni, sri lankezi, nepalezi, relația cu statul a devenit o corvoadă dar un singur candidat e dispus să vorbească despre această problemă. Kelemen Hunor. E vocea noastră, a celor care ne-am săturat de scandaluri. E vocea bunului simț, a rațiunii, în marea de răcnete și circ electoral” scrie pe site-ul UDMR.

Mircea Geoană, candidat independent la alegerile prezidențiale

Mircea Geoană, candidat independent la președinție, are studii în inginerie și drept. El a absolvit Liceul Sfântul Sava din București în 1977, apoi a terminat Facultatea de Mecanică la Politehnica București și Facultatea de Drept din București. După Revoluție, a absolvit École Nationale d’Administration (ENA) din Paris. În perioada 1983-1990 a lucrat ca inginer la Trustul Energomontaj din Bucureşti, apoi a intrat în MAE.

Mircea Geoană a fost ambasador al României în SUA în perioada 1996-2000, iar în 2001 s-a înscris în PSD și a devenit președintele partidului în 2005, timp de 5 ani. A mai fost ministru de Externe în timpul ultimului mandat de președinte al lui Ion Iliescu, adică între 2000-2004.

Controversele din jurul său se referă la acuzațiile de plagiat din teza de doctorat din 2005 și la modalitatea în care a fost angajat la Ministerul de Externe. El a susținut în CV că a început să lucreze în MAE în 1991, dar instituția a transmis, la solicitarea Libertatea, că fostul adjunct la NATO s-a angajat cu un an mai devreme, adică în martie 1990, în funcția de secretar III.

Mircea Geoană a susținut că s-a angajat prin concurs la MAE și că tatăl său, fost general în perioada lui Nicolae Ceaușescu, nu l-a sprijinit. „Sub nicio formă nu m-a ajutat tata, mereu am crezut în meritocrație, am urcat treaptă cu treaptă, eu m-am ajutat pentru că am făcut o treabă bună”, a spus fostul ambasador al României în SUA.

El a promis în campania prezidențială din 2024 reforme și modernizare sub deviza „Schimbarea adevărată pentru un deceniu al renașterii naționale.” Programul său, „Angajamentul pentru România”, include măsuri pentru întărirea apărării, modernizarea instituțiilor publice și promovarea unei economii competitive și digitalizate.

Ana Birchall, candidat independent la alegerile prezidențiale

Ana Birchall, candidat independent la președinție, a studiat Dreptul între 1991-1996, la Facultatea particulară Titu Maiorescu din București. În 1996 a devenit licențiată în Științe Juridice, la stat, la Universitatea București. În anul 2005, a devenit membru PSD și a fost exclusă în 2019.

Ana Birchall a fost ministru interimar al Justiției în februarie 2017, când l-a înlocuit pe Florin Iordache, în timpul protestelor declanșate după emiterea OUG 13. În aprilie 2019, după demisia lui Tudorel Toader, Birchall a fost pentru a doua oară ministru interimar al Justiției, la propunerea Vioricăi Dăncilă, după care a preluat mandatul plin până în noiembrie 2019.

În 2008, Ana Birchall a fost implicată într-un scandal sexual, după ce a apărut un filmuleț în care se susținea că este protagonista unei scene de sex oral. Birchall, fosta consilieră a lui Mircea Geoană, numită „bruneta lui Geoană”, a contestat această acuzație și l-a dat în judecată pe jurnalistul Iosif Buble, care a postat filmulețul pe net. Ana Birchall a câștigat procesul, fiind despăgubită pentru denigrarea numelui său.

În prezent, au revenit în atenția publică alte imagini filmate în 2008, în care Mircea Geoană, pe atunci președinte al PSD, primea bani de la o persoană. O voce de femeie susținea că i-a dat lui Geoană 5.000 de euro drept „contribuție mea la campanie”, adică o contribuție electorală. Recent, Geoană a spus că banii respectivi au fost donați de Ana Birchall și au fost înregistrați în trezoreria partidului. În schimb, Birchall a respins afirmațiile și l-a acuzat pe Geoană că „minte cum respiră”.

Alexandra Păcuraru, candidat ADN la alegerile prezidențiale

Alexandra Păcuraru, candidat independent la președinție, este fiica lui Maricel Păcuraru, proprietarul Realitatea Plus. Omul de afaceri a fost condamnat în 2014, de Curtea de Apel Bucuresti, într-un dosar în care Poșta Română a fost păgubită cu peste patru milioane de euro, la patru ani de inchisoare, dar eliberat condiționat în 2017,

Alexandra Beatrice Bertalan-Păcuraru a urmat un parcurs educațional diversificat, schimbând trei unități de învățământ în timpul liceului: Școala Internațională Americană din București, Liceul de Arte Dimitrie Cuclin din Galați și Liceul Star Valley din Wyoming, SUA. Între 2005 și 2009, a obținut două licențe: una în Arte la Universitatea Media din București și alta în Limbi și Literatură Străină la Universitatea Creștină Dimitrie Cantermir. În 2009-2010, a studiat Securitate Națională la Colegiul Național de Apărare al MApN.

Alexandra Păcuraru a avut două locuri de muncă înainte de depunerea candidaturii pentru alegerile prezidențiale din 2024: prezentatoare la TVR2 în 2013 și din 2014 la Realitatea TV, postul deținut de tatăl ei.

Ea a promis că va fi președintele tuturor cetățenilor, indiferent de etnie, religie sau statut social. „Sunt o voce politică distinctă și puternică, o mamă care știe ce înseamnă să lupte pentru familia sa, pentru țara sa, iar acum lupt pentru fiecare dintre voi”, a spus Alexandra Păcuraru.

Sebastian Popescu, candidat PNR la alegerile prezidențiale

Sebastian Popescu, candidatul Partidului Noua Românie la președinție, a intrat în 1994 la Liceul Agricol din Bălcești, județul Vâlcea, la profilul veterinar, Șase ani mai târziu, în 2000, a absolvit Grupul Școlar Agricol Petrache Poienaru din Bălcești, iar în vara aceluiași an a luat Bacalaureatul. În iulie 2000 a fost admis la Facultatea de Medicină Veterinară la Universitatea de Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara. În 2006, am obținut diploma de doctor medic veterinar.

„În București, am început cu un loc de muncă modest la un Pet Shop în Carrefour Colentina, unde am fost plătit cu 750 lei plus bonuri de masă. După șase luni, m-am mutat la un alt Pet Shop, în Carrefour Feeria. Ulterior, am continuat să explorez meseria de medic veterinar, fiind angajat la o farmacie veterinară din Bucur Obor în 2008, unde am lucrat aproximativ doi ani”, a povestit el.

Până în 2012, a lucrat la diverse cabinete și clinici veterinare și la alte farmacii. În același an, a înființat o firmă pentru a administra site-ul de știri exclusivnews.ro, lansat în decembrie 2009, el fiind pasionat de jurnalism.

Ludovic Orban, candidat Forța Dreptei la alegerile prezidențiale

Ludovic Orban, candidatul Forța Dreptei la președinție, a fost premierul României în perioada 2019-2020, președintele Camerei Deputaților în perioada 2020-2021 și președintele PNL în perioada 2017-2021. După ce a pierdut șefia partidului în fața lui Florin Cîțu, Ludovic Orban a plecat din PNL și a format partidul Forța Dreptei.

Ludovic Orban este de profesie inginer, absolvent al Tehnologiei Construcţiilor de Maşini (TCM) la Universitatea din Brașov. El a început meseria ca inginer stagiar la Izolatorul Târgul Secuiesc (1988-1990), apoi inginer tehnolog la Tractorul Braşov (1990-1991).

Ludovic Orban s-a înscris în Partidul Național Liberal în 1990, iar la începutul anilor 2000 a intrat puternic în politică și a parcurs toate treptele până la funcția de președinte al liberalilor.

Ludovic Orban și-a propus ca, dacă va fi votat președinte, să apropie românii din țară și diaspora, să sprijine integrarea României în spațiul Schengen și să promoveze o politică externă adecvată. El consideră că România are nevoie de o reformă profundă, care să „deranjeze cuiburile de viespi” și să aducă o democrație autentică.

Călin Georgescu, candidat independent la alegerile prezidențiale

Călin Georgescu, candidat independent la președinție, este de profesie inginer. El a trecut în CV că a absolvit Institutul Agronomic din București și că are diplomă de Master în Îmbunătățiri Funciare, ambele în perioada regimului Ceaușescu (1980-1986). De asemenea, a scris în CV că are doctoratul în Pedologie, obținut în 1999 la Universitatea de Agronomie din Bucureşti. Totodată, are studii în securitate şi apărare naţională în cadrul Colegiului Naţional de Apărare (2007).

În ianuarie 2022, la scurt timp după ce a fost făcut de partidul AUR președinte de onoare, Călin Georgescu a spus că liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu și mareșalul Ion Antonescu „au făcut și fapte bune“ și că pot fi considerați eroi și martiri. Parchetul General a deschis un dosar penal pentru promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid și crime de război, dar de atunci nu s-a mai auzit nimic.

Cristian Diaconescu, candidat independent la alegerile prezidențiale

Cristian Diaconescu, candidat independent la președinție, este de profesie avocat. A absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti (1983), iar în 2007 și-a luat Doctoratul în Ştiinţe juridice. A fost judecător la Judecătoria Ilfov, la Judecătoria Sectorului 4 şi la Tribunalul Bucureşti, înainte de Revoluție.

A mai fost diplomat în cadrul Ministerului de Externe, inclusiv la Misiunea Permanentă a României pe lângă OSCE (1990-2004), dar și secretar general adjunct şi ambasador la Organizaţia de Cooperare Economică la Marea Neagră (2000-2001). De asemenea, Cristian Diaconescu a fost membru al Partidului Comunist Român în perioada 1982-1989. 

În 2004, a fost numit ministru al Justiţiei, finalizând negocierile privind aderarea României la Uniunea Europeană. A fost și ministru de Externe între 2008-2009 și în 2012.

În aprilie 2024, Cristian Diaconescu a fondat platforma independentă „Respect pentru România”, în calitate de preşedinte și candidează cu sloganul electoral „Preşedinte pentru România respectată”.

Cristian Terheș, candidat PNCR la alegerile prezidențiale

Cristian Terheș, candidatul Partidului Național Conservator Român la președinție, este de profesie teolog și a fost preot. Cristian Terheș a studiat teologia la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca, dar alte detalii oficiale nu sunt publice.

Terheș a fost traseist politic, fiind ales europarlamentar în 2019 pe lista PSD, deși era membru al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, și ales apoi europarlamentar în 2024 pe listele AUR, deși era membru al Partidului Naţional Conservator Român.

Biografia sa este o enigmă, el neavând niciun CV pe site-ul Parlamentului European și, deci, nu există informații oficiale despre cariera sa politică sau profesională.

Silviu Predoiu, candidat PLAN la alegerile prezidențiale

Silviu Predoiu, candidatul Partidului Liga Acțiunii Naționale la președinție, a lucrat numai în serviciul de spionaj extern, SIE. A fost mai întâi ofițer de informații externe, iar apoi, în perioada 2005-2018, prim-adjunct al directorului Serviciului de Informații Externe și director interimar al SIE. Pentru că a lucrat într-un serviciu secret, lipsesc numeroase informații din biografia sa.

Silviu Predoiu a făcut Liceul Spiru Haret din București în perioada 1973-1978, iar în perioada 1979-1984 a urmat cursurile Facultății de Geologie-Geografie a Universității din București, fiind de profesie geolog, potrivit biografiei postate pe LinkedIn. „Sunt geolog, absolvent al Facultății de Geologie-Geografie a Universității din București, dar am fost aproape 30 ani ofițer de informații externe, spion”, a scris Silviu Predoiu pe blogul său.

CNSAS a anunțat în octombrie, cu o lună înaintea alegerilor prezidențiale, că Silviu Predoiu a fost ofiţer al fostei Securităţi comuniste, încă din 1987, cu numele de serviciu „Silviu Pumnea”. Totuși, CNSAS a precizat că lui Silviu Predoiu nu i se poate atribui calitatea de lucrător al Securităţii lui Ceaușescu pentru că nu a desfăşurat „activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului”.

Cote la pariuri la alegerile prezidențiale 2024

Cu 10 zile înaintea primului tur, Marcel Ciolacu, George Simion și Nicolae Ciucă sunt creditați cu prima șansă să ajungă în turul doi al alegerilor prezidențiale, care va avea loc pe 8 decembrie, potrivit site-ului casei de pariuri EFortuna.

Șansele la pariuri pentru turul doi, anunțate joi, 14 noiembrie, arată astfel:

• Marcel Ciolacu 1.02
• George Simion 2.00
• Nicolae Ciuca 2.00
• Mircea Geoana 4.00
• Elena Lasconi 7.00

Candidatura Dianei Șoșoacă, respinsă și de CCR, și de BEC

Curtea Constituțională a anulat pe 5 octombrie decizia inițială a Biroului Electoral Central și a respins candidatura la președinție a Dianei Șoșoacă. CCR a motivat făcând o trecere în revistă a comportamentelor și declarațiilor din ultimii ani ale europarlamentarei care, potrivit CCR, au fost contrare valorilor constituționale ale României.

Președinta SOS România și-a depus din nou candidatura o zi mai târziu, dar Biroul Electoral Central i-a respins-o ca fiind inadmisibilă.

Alegerile prezidențiale vor avea loc pe 24 noiembrie (primul tur) și 8 decembrie (turul al doilea). Mandatul președintelui Iohannis expiră pe 21 decembrie.

Urmărește-ne pe Google News