ComenteazăDiscuția dintre Tudorel Toader și Augustin Lazăr a atins mai multe subiecte importante, printre care acuzaţiile care i se aduc procurorului general, referitor la refuzul de a elibera disidentul anticuomunist Iulius Filip în anii 80 și deplasările lui Lazăr care au costat, aşa cum s-a vehiculat în spaţiul public, suma de 500.000 de euro.
Redăm dialogul dintre ministrul Justiţiei şi procurorul general pe tema deplasărilor lui Augustin Lazăr în ultimii trei ani de mandat:
Toader: Dacă aveţi o evidenţă a tuturor deplasărilor şi evident a rezultatelor de recunoaştere instituţională şi aşa mai departe? Cineva îmi spune şi voi verifica oficial faptul că toate aceste deplasări pe durata mandatului dumneavoastră au costat Mnisterul Public, repet, verific, o frumoasă sumă de 500.000 de euro. Este adevărat?
Lazăr: Domnule ministru, eu cred că este o exagerare şi ştiu că noi am comunicat la un post de televiziune care sunt deplasările. Aş vrea să vă spun că procurorul general, după cum prevede legea, reprezintă Ministerul Public, procurorul general dacă reprezintă Ministerul Public, se deplasează acolo unde Ministerul Public este invitat şi prezintă expune pe temele pe care a fost solicitat. Face schimb de experienţă, intră în relaţii cu procurorii francofoni, intră cu EuroJust, este invitat nu pentru beneficiul lui personal, ci pentru … este o onoare a Ministerului Public, dacă are cu cine să facă schimb de bune practici. Dacă cei care au denunţat această chestiune îmi arată o singură deplasare în care procurorul general nu a făcut o expunere acolo unde a fost, arătând experienţa României şi capacitatea României de a gestiona inclusiv în contextul Preşedinţiei, atunci …Trebuia să trimit pe altcineva sau?…
Toader: Nu ştiu. Nu se contestă că ducându-vă acolo unde aţi îndeplinit mandatul. Doar se raporta simplu, la cuantumul cheltuielilor ocazionate de aceste deplasări şi vă mulţumim pentru răspunsuri.
Lazăr: O să fac o verificare să vedem dacă, într-adevăr, cifra de care spuneţi dumneavoastră este adevărată, fiindcă e vorba despre un post de televiziune critic la adresa mea, dar eu am comunicat în scris toate datele. Ele nu sunt secrete. Toate deplasările sunt pe site-ul Ministerului Public.
Toader: Opriţi-vă pentru că tocmai v-am spus că le voi solicita eu oficial. Prin urmare, vă mulţumim şi vă dorim succes în ceea ce veţi face în continuare.
Augustin Lazăr i-a spus lui Tudorel Toader că speră că speră ca acestă procedură de desemnare a procurorului general să fie imparțială și legală.
Lazăr: Sper ca această procedură să fie aşa cum aţi anunţat, imparţială, transparentă şi să fie legală în final.
Toader: Sigur că da. Dacă nu, veţi contesta, cum aţi mai făcut.
Lazăr: Există nişte standarde care prevăd cum se desfăşoară aceste proceduri, sunt standarde cunoscute, europene.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Ministrul Justiţiei l-a întrebat pe Lazăr despre acuzaţiile care i se aduc, referitor la refuzul de a elibera disidentul anticuomunist Iulius Filip în anii 80. Procurorul general al României i-a reamintit lui Tudorel Toader că și el a fost procuror înainte de 1989, iar ministrul Justiției a răspuns că nu a făcut parte din comisii de eliberări condiţionate.
Lazăr: Atât eu, cât şi dumneavoastră am exercitat înainte de 1989 funcţia de procuror. Eram foarte tineri şi încercam să ne dăm seama cu ce se ocupă instituţia. Ei bine, în mod cert nişte procurori tineri nu făceau decât să respecte cadrul legal. Cadrul legal de la vremea aceea suportă, cum am spus şi ieri în declaraţia publică, nişte analize sub aspectul standardului etic, cum era cadrul legal făcut. Noi am respectat o lege care acum, la standardele la care …devin acum standarde europene, este vizibil că nu aveau standarde. Pentru aceea eu am şi exprimat scuze public, în numele instituţiei care a făcut, a acceptat acele practici şi regretele mele personale pentru că nişte oameni care au fost şi sunt oameni de onoare şi model pentru cum ar trebui să fie cineva să spună public adevărul. Şi de aceea, poate că eu am învăţat ceva de la ei şi spun adevărul chiar dacă deranjează pe câte cineva.
Toader: Unii spun, nu ştiu dacă să îi contrazic sau nu, că scuzele nu sunt în numele instituţiei, ci în nume personal ar trebui să fie. Când aţi intrat în procuratură?
Lazăr: La 1 martie 1982 şi am devenit procuror stagiar până când mi-am luat examenul de capacitate. Doi ani am fost procuror stagiar şi apoi am fost procuror definitiv.
Toader: Aveaţi drept de semnătură, da, la şase luni sau după doi ani?
Lazăr: Bun. După doi ani … puteam eu să repartizez…
Toader: Dreptul de semnătură când l-aţi primit?
Lazăr: Mă rog, la şase luni, dar pentru chestiuni limitate. Puneam concluzii la instanţă şi făceam nişte lucruri…
Toader: Cu precizarea că eu nu am făcut parte din comisii de eliberări condiţionate..
Lazăr: Aţi avut toate atribuţiile…
Toader: ..probabil şi datorită amânării penitenciarelor. Cu precizarea că în trecutul meu profesional se poate uita oricine.
Lazăr: Şi în al meu.
Toader: Şi cu precizarea că, din nefericire pentru dumneavoastră, vi l-am răscolit şi au ajuns la pasaje mai …
Lazăr: Eu zic că din fericire. Trebuie să se ştie totul, că eu sunt transparent, orice s-ar spune.
Cei patru candidaţi pentru funcţia de procuror general al României susţin interviul în faţa unei comisii conduse de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.
Înainte de audierea candidaţilor, Tudorel Toader a declarat că „în cursul zilei de astăzi, înainte sau după moţiune, vom da un răspuns”, relatează HotNews.ro.
Întrebat, de asemenea, dacă scandalul legat de activitatea lui Lazăr înainte de 1989 va afecta candidatura acestuia, Toader nu a dat un răspuns clar, precizând doar că „interviul şi deliberarea au loc în sala de consiliu a ministerului”.
VIDEO. Interviul susţinut de Gabriela Scutea
VIDEO. Interviul susţinut de Augustin Lazăr
VIDEO. Interviul susţinut de Daniel Horodniceanu
VIDEO. Interviul susţinut de Marian Drilea
Interviurile celor patru – Augustin Lazăr, Marian Drilea, Gabriela Scutea şi Daniel Horodniceanu – încep la ora 9,00 şi vor fi transmise în direct pe site-ul Ministerului Justiţiei, a anunţat Agerpres.
Fiecare candidat va avea la dispoziţie aproximativ 30 de minute pentru a face o prezentare a Ministerului Public, a eventualelor disfuncţii şi vulnerabilităţi identificate, dar şi propuneri de remediere a acestora, după care vor răspunde întrebărilor puse de membrii comisiei de examinare.
Propunerea ministrului Justiţiei va fi înaintată Secţiei pentru procurori a CSM, în vederea obţinerii avizului, urmând ca, după obţinerea acestuia, Tudorel Toader să înainteze propunerea preşedintelui României.
Cine sunt cei patru candidaţi
Augustin Lazăr este actualul procuror general al României.
Daniel Horodniceanu a candidat pentru al doilea mandat la şefia DIICOT şi a fost respins de ministrul Tudorel Toader. Totodată, el candidează şi pentru funcţia de procuror european din partea României.
Gabriela Scutea a fost adjunctul Laurei Codruţa Kovesi, pe vremea când aceasta era procuror general al României.
Marian Drilea este procuror la DIICOT Braşov, el fiind cel care l-a anchetat pe fostul şef al ANAF Sorin Blejnar în dosarul „Motorina”.
Tudorel Toader a declanşat, în octombrie 2018, procedura de revocare din funcţia de procuror general a lui Augustin Lazăr.