ComenteazăMercurul urca in termometre, nu mai sunt zapezile de altadata, uraganele ameninta din ce in ce mai mult orase considerate sigure, parizienii au intins o plaja pe malurile Senei, iar batranii nu-si amintesc sa mai fi vazut vreodata un asa prapad adus de inundatii ca in ultimii doi ani. Ce se intampla cu Pamantul? Ce avertismente ne transmit aceste manifestari extreme ale climei? Ne indreptam spre o noua era glaciara sau spre o incalzire si mai accentuata a climei, spre ceva ce omenirea nu a mai trait pana acum?
Comitetul Interguvernamental pentru Schimbari Climatice (IPCC) arata negru pe alb: temperatura medie globala a crescut cu 0,6 grade in ultimul secol si continua sa creasca. Iar scenariile pentru secolul XXI sunt dintre cele mai sumbre.
“The day after tomorow” – un scenariu de film care te tine cu sufletul la gura pana la sfarsit, dar dupa genericul de final te intorci acasa in automobilul tau ne-ecologic, lasand in urma norisori negri de gaze poluante, si iti spui: ”E doar un film”. Asa este, numai ca in anul 2003 un val de caldura a provocat aproape 3.000 de morti in Franta, in 2005, in Romania, 33 de oameni au murit in zonele afectate de inundatii, in primavara acestui an Dunarea a depasit cota istorica si a maturat un sat intreg din judetul Dolj, iar vara a venit cu ploi si inundatii in zonele despadurite ilegal. Acesta nu mai este un scenariu de film, este realitatea care ruleaza in fata ochilor nostri. De ce se intampla toate acestea? Cat de mult a influentat omul cursul naturii? “Problema o reprezinta in primul rand activitatile umane legate de arderile de combustibili fosili (carbuni, titei, gaze naturale) si eliberarea din ce in ce mai multor gaze cu efect de sera in atmosfera”, ne lamureste Constanta Boroneant, climatolog in cadrul Administratiei Nationale de Meteorologie.
Specialistii romani in climatologie participa si ei la lucrarile IPCC. Infiintat in 1988, acest comitet elaboreaza periodic rapoarte speciale privind schimbarile climatice si impactul acestora. Cercetatorii romani contribuie in prezent la elaborarea celui de-al patrulea raport de evaluare a schimbarilor climatice globale, care va fi publicat in 2007. “Ultimul raport al IPCC din 2001 arata ca temperatura medie globala a crescut cu 0,6 grade Celsius in perioada 1860-2000”, spune Boroneant. ”Pentru neinitiati, este posibil ca aceasta valoare sa nu insemne prea mult, dar cea mai mare parte a acestei cresteri a fost observata in ultimii 50 de ani, iar asta este dovada clara pentru ritmul ingrijorator in care se produce incalzirea globala”.
Incalzirea atmosferei inseamna topirea calotei glaciare, cresterea nivelului marii, dar si modificari semnificative in viata animalelor si plantelor. Deja Marea Neagra a inceput sa ”muste” din litoralul romanesc. Conform unui studiu comandat de Directia Apelor Dobrogea-Litoral, Mamaia pierde 2 metri de plaja in fiecare an si, daca nu se iau masuri, in 2033 nu vom mai avea unde sa facem plaja in cea mai cocheta statiune de pe litoralul romanesc.
In ianuarie 2001 s-au inregistrat 22 grade C la Oravita
”Nici trecerea de la un anotimp la altul nu mai este la fel de lina ca in urma cu cativa zeci de ani”, spune Constanta Boroneant. ”A devenit aproape o regula ca la sfarsitul toamnei, in noiembrie, sa inregistram temperaturi specifice iernii, iar in ianuarie sa avem valori care ne trimit mai degraba cu gandul la primavara sau chiar la vara. In 2001, de exemplu, la Oravita, in data de 7 ianuarie, s-a inregistrat cea mai ridicata temperatura pentru luna ianuarie de cand se fac masuratori, putin peste 22 de grade Celsius. Asta dupa ce, in 1995, la Medgidia, la sfarsitul lui februarie s-au inregistrat 26 de grade Celsius”.
Constructorul hotelului de gheata de la Balea Lac si-a facut planuri sa primeasca turisti pana la jumatatea lunii aprilie, bazandu-se pe istoricul temperaturilor din zona in aceasta perioada. Numai ca vremea isi facuse alte planuri. “Temperaturile au crescut foarte mult la inceputul lunii aprilie, ajungand chiar pana la 15 grade, iar hotelul a inceput sa se topeasca”, ne-a spus Arnold Klingeis, cel care a ridicat primul hotel de gheata din Romania. Adica s-a adeverit ceea ce au prezis expertii: primavara vine mai devreme, in vreme ce toamna soseste cu cateva zile mai tarziu. Si, daca este sa dam crezare scenariilor realizate de IPCC, pe baza unor modele computerizate foarte complexe, care iau in calcul, pe langa legile fizice, dinamice si chimice, si ipoteze de dezvoltare economica si demografica, zilele cu temperaturi foarte ridicate vor fi din ce in ce mai frecvente, iar zilele foarte reci vor fi din ce in ce mai putine. Temperatura medie globala va creste cu pana la 5,8 grade pana la sfarsitul secolului XXI, in scenariul cel mai pesimist. Ceea ce, dupa parerea Constantei Boroneant, este sinonim cu ”o alta lume, ceva ce omenirea nu a mai trait pana acum”.
Valuri de caldura, urmate de valuri de frig
”Pentru ca trecerea de la un anotimp la altul se va face brusc, oamenii vor trai cu impresia ca exista numai doua anotimpuri. Cu toate acestea, vom avea in continuare primavara, vara, toamna si iarna, asta e sigur, numai ca ele vor arata putin diferit fata de ceea ce stim din copilarie. Nu vom mai avea zapezile „eterne”, pe toata perioada anotimpului rece, iar vestitele geruri de la rusi se vor mai domoli, dat fiind ca, pentru nordul Asiei, este preconizata o incalzire mai accentuata decat incalzirea medie. La fel, nici vara nu va mai fi caniculara de la un capat la celalalt. Vom avea mai degraba valuri de caldura si valuri de frig, cu temperaturi record, care vor bulversa statisticile”, ne confirma Constanta Boroneant.
Nici situatia precipitatiilor nu este tocmai roz. Va ploua mai mult si mai des in nord-vestul tarii, in vreme ce sudul Romaniei va fi marcat de seceta. Sistemul de diguri, proiectat sa faca fata unui volum de apa calculat in functie de datele inregistrate in ultimii 100 de ani, a fost deja dat peste cap. Exemplul cel mai concludent e dat de inundatiile din aprilie 2005, din Banat: “Precipitatiile au fost neobisnuit de abundente si au venit cu o luna mai devreme, suprapunandu-se peste topirea zapezilor. Rezultatul a fost dezastruos”.
Temperaturi de peste 20 de grade Celsius in miezul iernii, viscol peste pomii infloriti, in martie, tornade si furtuni violente – este limpede ca trebuie sa ne pregatim pentru o noua lume, o lume pe care oamenii au creat-o, intervenind in cursul firesc al naturii, prin industrializare si dezvoltarea demografica. “In cazul climei, putem spune ca omul a invins natura, numai ca pretul pe ca-re-l vom plati pentru aceasta victorie s-ar putea sa fie prea mare”, incheie Constanta Boroneant.
Ce se va intampla cu temperaturile?
Specialistii de la NASA sustin ca anul 2005 a fost cel mai calduros de cand se fac masuratori cu privire la starea vremii.
In Romania, vara anului 2000 a fost insa cea mai calduroasa, cu o maxima de 43,5 grade la Giurgiu, in luna iulie. Ce spun insa scenariile IPCC pentru tara noastra? “Cel mai pesimist scenariu estimeaza o crestere cu 2 grade a temperaturii medii in timpul iernii pana in 2099 si o crestere cu valori intre 3,5 si 4,3 grade pe timpul verii, mai accentuat in sudul tarii”, spune Constanta Boroneant. Asta inseamna ca seceta din sudul tarii se va accentua, iar procesul de desertizare a Baraganului, identificat in urma cu cativa ani, va continua. Fenomene precum tornadele, valurile de caldura si de frig vor fi din ce in ce mai dese. In tara noastra, o tornada a fost semnalata pentru prima data in ziua de 12 august 2002, la Facaeni, judetul Ialomita. 30 de gospodarii au fost distruse atunci, precum si o buna parte din padurea aflata la est de Facaeni.
In tara noastra, temperaturile au respectat tendinta globala de crestere. Cea mai mare crestere pe perioada verii a fost semnalata in zona judetului Giurgiu, marcata cu rosu, cu 1,5 grade in intervalul 1962-2000. In zonele marcate cu roz, temperatura medie a crescut cu un grad, iar in zonele marcate cu galben cresterea a fost de 0,5 grade.