ComenteazăAceștia au dezvăluit ”capcanele” la care muncitorii trebuie să fie atenți când semnează, referitoare la salariu, timpul de lucru, pauzele de muncă, orele suplimentare, concediu de odihnă, dar și la alte drepturi care li se cuvin.
Foarte mulți muncitori sezonieri români plecați la cules de sparanghel și la alte munci agricole în Germania, în plină criză de coronavirus, acuză că patronii fermelor îi exploatează și nu le plătesc salariile stipulate în contracte. Iată ce spun experții referindu-se punctual la contractul prezentat de Libertatea.
Contractul este făcut în avantajul angajatorului, la limita legii. Nu-l putem cataloga a fi în totalitate ilegal.
Avocat român cu biroul la Nurnberg:
”Am observat necorespunderi”, spune și Dana Dunel-Stancu, avocată cu experiență în egalitatea de șanse și de tratament în relațiile de muncă.
Programul de lucru: 8 ore/zi, dar și ore suplimentare, chiar și duminică și în zile de sărbătoare
Avocatul român din Germania consideră că ”timpul de muncă 48 de ore/6 zile, în principiu este OK”. Pentru că în lege se precizează o limită de 8 ore pe zi, cu posibilitatea de a o prelungi până la 10 ore pe zi, în condițiile în care în termen de șase săptămâni rezultă o medie de 8 ore pe zi”.
Specialistul în dreptul muncii din Germania consideră că ”din cauza orelor suplimentare apar marile probleme”.
Acesta spune că angajatorul poate stabili ca salariatul să presteze ore suplimentare, dar trebuie să fie transparent și să aibă o anumită limită toată povestea asta. Să fie determinată de anumite motive. ”Aici scrie …dacă este necesar e un pic cam larg acest termen. E cam la graniță și aduce o îngrădire în limita celor stabilite de lege”, crede acesta.
Avocat: Clauză ilegală într-o anexă la contract, prin care angajatorul poate tăia din salariu
Avocatul din Germania afirmă că ”indiferent dacă muncitorul este plătit la oră sau la acord, legea prevede că nu se poate coborî sub salariul minim brut de 9,35 euro/oră”.
Cu toate astea, avocatul a găsit o prevedere într-o anexă din contract (vezi mai jos) despre care spune că ”este ilegală”. Aceasta clauză sună astfel:
”Dreptul la salariu minim în valoare de 9,35 euro/oră rămâne neatins, dacă angajatul în ciuda depunerii tuturor eforturilor personale, și nu din vina sa, nu este capabil să atingă nivelul pentru salariul minim. În acest caz va prezenta motivele relevante angajatorului”.
Avocatul explică:
”Precizarea asta, care chiar dacă nu este în contractul de muncă, ci într-o anexă la contract, merge în direcția asta. Angajatorul poate încerca să spună că muncitorul nu și-a făcut norma și consideră că este îndreptățit să taie din bani și să ajungă astfel sub salariul minim de 9,35 de euro/oră. Să-l forțeze, practic, pe angajat, să se justifice de ce nu și-a făcut norma. Această clauză nu e legală. Practic, brutul pe fluturașul de salariu al muncitorului trebuie să fie 9,35 euro înmulțit cu numărul de ore lucrate”.
Recomadare pentru muncitori: ”Notați-vă tot ce faceți. Nu dați originalul din mână”
Avocatul român îi sfătuiește pe muncitorii sezonieri să-și noteze într-un tabel tot ceea ce fac zilnic, pe ore, dacă se poate, în cele mai mici detalii.
”Cu cât sunt mai exacte informațiile, cu atât vor putea să-și obțină mai ușor drepturile care le revin din contract. În mod normal, evidența angajatului ar trebui să coincidă cu cea a angajatorului. Dar, în multe cazuri, apar divergențe.
Cu acele notițe, angajatul poate explica în detaliu în fața oricărei instanțe câte ore a lucrat și câți bani ar trebui să primească. Făcând acest lucru, muncitorul îl obligă pe angajator să motiveze de ce nu a plătit mai mult, de ce nu este corectă informația.
Le recomand angajaților, când confruntă datele lor cu cele ale angajatorului, să nu dea tabelul original din mână. Să facă o copie, o fotografie pe telefon, și să păstreze originalul.
avocat român în Germania:
Am primit asigurarea că lucrătorii români vin în Germania cu contracte trimise de angajatori, dar sigur că trebuie să facem mai multe cu privire la conținutul acestor contracte.
Violeta Alexandru, ministrul muncii și protecției sociale, după vizita efectuată în Germania:
Avocat Dana Dunel-Stancu: ”Atenție la sarcinile de lucru”
Pe de altă parte, avocata Dana Dunel-Stancu a analizat contractul culegătorilor de sparanghel ajuns în posesesia Libertatea, prin prisma prevederilor directivelor europene. Expertul în dreptul muncii a observat mai multe ”necorespunderi”.
- Sarcinile de lucru ar trebui să fie foarte clare. În acest contract, pe lângă recoltarea, sortarea și ambalarea sparanghelului mai sunt menționate că vor fi prestate „activități conexe” sau „activități de ajutor în domeniul agricol” și doar niște activități cu titlu de exemplu.
Mai mult, remunerația depinde de „sarcinile de muncă trasate angajatului”, deci atât munca prestată cât și remunerația efectivă sunt exclusiv la latitudinea angajatorului.
- Ar trebui să fie clar menționat în ce condiții poate înceta contractul de muncă.
- În contract nu se menționează decât un potențial caz de concediere care nu are legatură cu munca prestată, ci cu utilizarea locuinței de serviciu (așa am putea numi juridic containerul).
- Conform Directivei Europene privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, timpul mediu de lucru pentru fiecare perioadă de 7 zile nu poate depăși 48 de ore, inclusiv orele suplimentare, care trebuie plătite suplimentar.
În acest contract, angajatorul este cel care stabilește „pentru viitor, la orice moment” cu cât este plătit salariatul, fie în funcție de rezultat, fie cu o remunerație orară, decizia luand-o în funcție de sarcinile de muncă pe care tot angajatorul le trasează „în funcție de regulamentul intern și necesități”, evident, tot ale angajatorului.
- Se menționează care sunt obligațiile angajatului în caz de boală sau incapacitate de muncă, însă nu e clar care sunt drepturile lucrătorului și obligațiile angajatorului.
- Prezumția înțelegerii contractului bazată pe acea declarație a angajatului cum că a citit și a înteles ce a semnat ar putea fi rasturnată prin faptul că prevalează varianta în limba germană.
Problema concediului de odihnă
Problema concediului de odihnă a fost sesizată de ambii specialiști în dreptul muncii consultați de Libertatea.
”E obligatoriu”, spune Dana Dunel-Stancu.
Avocatul român din Nurnberg detaliază:
”Angajați au dreptul la șase zile de concediu pentru cele 3 luni de contract. Angajatorul ori le dă zilele de concediu, ceea ce nu se va întâmpla, pentru că angajatul trebuie să lucreze, ori să le plătește la sfârșit”.