Simboluri de secole ale orasului, palatele Capitalei sunt privite cu admiratie datorita grandorii, dar si cu o oarecare teama la gandul puterii celor care le-au locuit. Fie ca au fost institutii ale statului, ca Palatul Universitatii, fie ca au fost resedinte ale unor personalitati de la inceputul secolului XX, ca Palatul Sutu, aceste cladiri vorbesc despre politicienii vremurilor, despre moravurile societatii si despre bunastarea ei. Intre zidurile lor s-a scris istoria, s-au nascocit intrigi care au rasturnat guverne si domnii si s-a construit viitorul asa cum il vedem.
Astazi, cele care au adapostit institutii ale statului si-au pastrat functia, iar cele care au apartinut unor personalitati marcante au devenit muzee. Libertatea va arata care sunt cele mai importante palate din Bucuresti si va prezinta o scurta istorie a lor.
Palatul CEC
CEC a fost infiintata ca institutie in anul 1864 printr-o lege initiata de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Constructia palatului a inceput in anul 1897 si a fost terminata in anul 1900. De atunci CEC a functionat in aceasta cladire
Palatul Victoria
Palatul Victoria e situat in Piata Victoriei si adaposteste Guvernul Romaniei. A fost construit in 1937 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu
Palatul Universitatii
Palatul Universitatii a fost inaugurat in 1869, iar constructia a fost ridicata pe locul Manastirii Sfantul Sava, dupa planurile arhitectului Alexandru Orescu. ?mpodobirea exterioara a palatului a fost realizata de Carol Stork. ?n prezent, cladirea gazduieste cateva din facultatile Universitatii Bucuresti
Palatul Telefoanelor
Palatul Telefoanelor a fost construit intre anii 1932-1933 pe Calea Victoriei, intr-un stil specific zgarie-norilor americani. Constructia a inregistrat o premiera, ea fiind prima cladire inalta cu schelet metalic din Romania. ?ntrucat de-a lungul timpului cladirea a fost afectata de seisme, in anul 1995 a fost consolidata. ?n prezent cladirea, complet refacuta, e sediul Romtelecom
Palatul Cercului Militar
Cladirea Cercului Militar National a fost construita in anul 1912. Interioarele ei somptuoase gazduiesc si acum baluri, reuniuni si expozitii
Palatul Facultatii de Medicina
Palatul Facultatii de Medicina a fost construit in 1902. Cladirea adaposteste acum Facultatea de Medicina
Aceste locatii pot fi vizitate
Palatul Sutu
Palatul a fost ridicat intre anii 1833-1834, pentru postelnicul Costache Sutu, si a devenit faimos datorita seratelor organizate de sotii Sutu. Acum gazduieste Muzeul Municipiului Bucuresti
Palatul Postelor
Palatul a fost construit in 1900 pe Calea Victoriei, pe locul unde exista pana la incendiul din 1847 unul din cele mai vestite hanuri ale Capitalei. Cladirea adaposteste Muzeul National de Istorie
Palatul Regal
Palatul Regal se afla in centrul Bucurestiului, in Piata Revolutiei. Edificiul a fost ridicat intre 1927 si 1937. In 1948, dupa abolirea monarhiei, Palatul Regal a devenit sediul Muzeului National de Arta. Cea mai spectaculoasa galerie din muzeu e Galeria Europeana, unde sunt expuse picturi si sculpturi de Rembrandt, Tizian, Zurbaran, El Greco
Palatul Fundatiei Carol
Fundatia Universitara Carol I a fost construita intre anii 1891-1895 si a fost dedicata sarbatoririi a 25 de ani de domnie a Regelui Carol I. ?n 1947 cladirea a devenit sediul Bibliotecii Centrale Universitare
Palatul Cotroceni
Palatul Cotroceni a fost construit de Carol I in anul 1888 pentru a-i servi drept resedinta. Acum cladirea adaposteste Administratia Prezidentiala
Palatul BNR
Palatul BNR este o cladire din centrul vechi al Bucurestiului, sediul Bancii Nationale a Romaniei
Palatul Parlamentului
Palatul Parlamentului e situat in Piata Constitutiei si a fost ridicat in ‘epoca de aur’ a dictaturii comuniste. Cartea Recordurilor inscrie constructia pe locul II in lume dupa Pentagon
Palatul Voievodal
E cel mai vechi monument din Bucuresti, fiind ridicat in a doua jumatate a sec. al XIV-lea. Din pacate, acum este doar o ruina
Palatul Cantacuzino
Palatul Cantacuzino a fost construit intre 1898 si 1900 pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro