ComenteazăDenumita ‘boala celor bogati, din cauza ca apare in ur-ma consumului excesiv de carne, guta s-a extins in prezent la foarte multa lume. De obicei, cele mai multe crize se inregistreaza in perioada sarbatorilor de iarna.
Guta e rezultatul excesului de acid uric din sange. Crizele acute se manifesta in urma depunerii de cristale de urat (sare a acidului uric) in zonele subcutanate, depuneri ce pot afecta functia renala. ?n 90% din cazuri, guta apare la barbati in jurul varstei de 35 de ani, iar la femei, dupa menopauza.
Criza de guta apare in mod brutal noaptea, iar singurele simptome care o ‘anunta sunt oboseala, impresia de gripa si cefaleea. Prima articulatie afectata e degetul mare de la picior sau glezna si genunchiul. La unele persoane au fost stabilite drept cauze declansatoare microtraumatismele locale sau interventiile chirurgicale. ?n timpul unei astfel de crize, zona afectata se inflameaza, capata o culoare rosiatica, e calda si foarte dureroasa. Abia spre dimineata durerea se domoleste.
Pe langa un tratament medicamentos specific, guta poate fi combatuta cu ajutorul regimului. Daca pacientul are o greutate mai mare decat cea normala varstei si inaltimii lui, atunci trebuie adoptata o alimentatie hipolipidica si hipocalorica. ?n general, o dieta de acest gen presupune consumarea a minimum doi litri de apa pe zi si sucuri de portocale si lamai. Alimentatia trebuie sa fie saraca in proteine si bogata in legume si fructe. De asemenea, fragii si capsunele, care contin 89% apa, sunt bune intr-un astfel de tratament. Aceste fructe sunt diuretice, de aceea medicii le recomanda in curele pentru afectiunile renale, artrita, reumatism si guta. Si diabeticii le pot manca, dar fara sa depaseasca 300 g pe zi.
Exista si interdictii alimentare pentru bolnavii de guta. De exemplu, pacientii au interzis la maruntaie de vitel, sardine, hering, icre, sardele, sosuri de carne, prajeli si vinuri, mezeluri si carne de vanat, vitel, curcan, creier, ciuperci, branzeturi fermentate, maioneza si sosuri grase, ciocolata sau cacao. Carnurile care nu sunt mentionate mai sus pot fi consumate, dar in cantitati mici (100 g/zi). Alte alimente permise sunt mazarea, lintea, spanacul, ouale, laptele si produsele lactate nefermentate.