• Guvernul a aprobat în luna august 2018 extinderea Aeroportului Internaţional „Henri Coandă” Otopeni.
  • Un nou terminal de pasageri, cu 25 de porţi de îmbarcare şi 9.600 de locuri de parcare ar trebui să fie gata în trei ani.
  • O componentă majoră a proiectului de un miliard de euro o reprezintă exproprierile de terenuri, care vor depăși doar ele 250 de milioane de euro.
  • Libertatea a aflat cine sunt cei care deţin terenurile.
  • Ion Țiriac are 50 de hectare, dintre care unele terenuri dintre piste, unde trebuie construit noul turn de control!
    f

Investigație de Cătălin Doscaș

Inaugurat în 1965, aeroportul Otopeni s-a extins o singură dată semnificativ, în  2011, cu terminalul modern de pasageri.

După aproape opt ani, statul vrea din nou să mărească capacitatea aerogării.

Presiunea este mare.

În 2018, „Henri Coandă” îşi va depăşi oficial capacitatea proiectată.

La finalul anului trecut, Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti (C.N.A.B.), care administrează şi Aeroportul Băneasa, a tras linie şi a raportat un trafic de 12 milioane de pasageri – o creștere cu aproape 20% față de anul precendent.

Aeroportul din București a ajuns mai mare decât cel din Veneția sau din Koln, ca număr de avioane care aterizează și decolează într-o zi.

Și se proiectează o creştere şi mai mare.

Un aeroport din ce în ce mai sufocant

În 2018, alte două milioane de persoane se vor adăuga celor 12 milioane din 2017.

Un ritm galopant şi o efervescenţă a traficului aerian fără precedent în România!

Depăşirea capacităţii aeroportului se resimte deja în disconfortul creat călătorilor, dar și angajaților și companiilor aeriene.

Timpii de aşteptare pentru îmbarcarea pasagerilor sunt din ce în ce mai mari.

Acum, călătorii sunt chemaţi la aeroport, în medie, cu două ore înainte de decolare.

Într-o situaţie similară sunt puşi şi cei care ajung pe Otopeni şi îşi aşteaptă bagajele.

Extinderea Otopeniului – un miliard de euro

Cu aceste date pe masă, Guvernul a avizat, la sfârşitul lunii august, indicatorii tehnico-economici pentru Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” Bucureşti.

Proiectul are o valoare totală de un miliard de euro.

Iar un calcul simplu arată că aproape un sfert din bani înseamnă terenurile necesare: 250 de milioane de euro despăgubiri pentru exproprieri.

„Principalele lucrări care se vor realiza în principal în zona dintre cele două piste existente includ construirea unui nou terminal de pasageri, capabil să acomodeze traficul de pasageri existent şi prognozat (…). Totodată, în zona de est se va dezvolta infrastructură nouă de acces la aeroport, dar şi alte infrastructuri adiacente activităţii portuare”.
– Nota de fundamentare, august 2018. Sursa: Ministerul Transporturilor

În 2015, totul trebuia să fie gata. Visuri!

Măsura luată de Executiv sub presiunea unui trafic sufocant îşi are rădăcinile în 1999.

Dacă etapele planului de atunci ar fi fost respectate, în 2015 ar fi trebuit să fie inaugurat cel de-al doilea terminal, cu căile de acces aferente.

Adică drum, cale ferată şi metrou, pe partea opusă, în capătul celălalt al pistelor.

Tot acolo ar fi trebuit să funcţioneze de acum trei ani şi o platformă multimodală cargo pentru traficul de mărfuri și poștă, iar un parc tehnologic „high tech” ar fi trebuit să asigure dezvoltarea activităților conexe transportului aerian.

Toate acestea se pornesc abia acum, dacă Guvernul se va ține de cuvânt!

Oamenilor li s-au restituit terenurile dintre piste

Povestea terenurilor de la Otopeni are, bineînțeles, legătură cu aeroportul. Oamenii au cumpărat, au vândut și au cumpărat, așteptând să dea lovitura.

După 1990, statul începe procesul de retrocedare a terenurilor confiscate abuziv de comunişti.

Majoritatea cetăţenilor sunt împroprietăriţi în 1998, iar lipsa unor legi clare duce la situaţii absurde.

Sute de oameni se trezesc proprietari de terenuri între cele două piste ale aeroportului. Adică fix în zona de dezvoltare supusă unor restricţii de securitate aeronautică şi acolo unde nu se pot emite autorizaţii de construcţie, prin lege.

Pentru dezvoltarea Aeroportului Internaţional Otopeni, planul urbanistic zonal ar fi trebuit adoptat în 1999, iar terenurile ar fi trebuit să fie răscumpărate de stat între 2004 şi 2005.

Adică acum 14 ani!

 

Țiriac Air deține singurul terminal privat de pe Otopeni

Cu informaţia în spaţiul public şi cu o piaţă imobiliară aflată într-un boom fără precedent, miliardarul Ion Ţiriac decide să cumpere masiv terenuri în zonă.

În 2006, cu un an înante de aderarea la Uniunea Europeană, fostul tenisman avea state vechi pe Aeroportul Otopeni.

Compania Ion Ţiriac Air SRL, specializată în „taxi” aerian pentru VIP-uri, funcţionează în incinta aerogării din 1997, iar în prezent deţine singurul terminal privat din România.

În acest moment, este controlată de două off-shore-uri cipriote şi este parte a Holdingului Ţiriac care adună sub aceeaşi umbrelă UniCredit Țiriac Bank şi societatea de asigurări Allianz Ţiriac.

„124 pentru viitor”

În iulie 2006, Ion Ţiriac cumpără, prin societatea de transport aerian, două terenuri mari. Unul de 206.000 de metri pătraţi şi unul de 277.000 de metri pătrați.

În total, peste 48 hectare de teren poziţionat în perimetrul de dezvoltare al aeroportului, acolo unde, potrivit planurilor actuale, ar trebui să fie construit un nou turn de control şi o nouă staţie de pompieri.

Tranzacţia are loc între Ion Ţiriac Air SRL şi partenerul său de afaceri Dan Petrescu. Latifundiarul, nu fotbalistul.

Dan Petrescu face parte din celebrul grup de milionari români cu reşedinţă la Monaco şi este unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri de pe malurile Dâmboviţei.

Presa a scris că şi-ar fi clădit averea cumpărând drepturi litigioase sau terenuri de la persoane împroprietărite, pe care le-ar fi concesionat ulterior marilor centre comerciale din Bucureşti. 

Iar această „specializare” a dat randament şi în cazul terenurilor de la aeroport.

124 de contracte de vânzare-cumpărare sunt încheiate în aceeaşi zi, pe 4 aprilie 2003, între soţii Dan Petrescu şi Regina Petrescu şi diverşi cetăţeni împroprietăriţi, majoritatea dintre ei, cu cinci ani înainte.

   Monitorul Oficial al României – 30 iunie 2006 by Catalin Andrei Doscas on Scribd

Terenurile deţinute de Ţiriac Air S.R.L provin din parcele retrocedate în anii ’90.

Soţii Petrescu au adunat în 2003 o suprafaţă totală de 483.451 de metri pătraţi, iar trei ani mai târziu, în 2006, terenurile au ajuns în patrimoniul Ion Ţiriac Air SRL.

Preţul plătit: aproximativ 100 euro pe metru pătrat, adică 1 milion pe hectar sau aproape 50 de milioane de euro pe toată suprafaţa.

Capitalul social al companiei de transporturi aeriene creşte astfel de la 11,5 milioane de euro la 61,1 milioane de euro, iar firma ajunge să deţină mai mult pământ decât aeronave de transport.

Un „serviciu” ratat

Fostul tenisman Ţiriac „a lovit” însă în afara terenului, iar pariul său s-a năruit odată cu criza financiară.

Astăzi, potrivit grilei notariale din oraşul Otopeni – în baza căreia se încheie contractele de vânzare-cumpărare pentru a împiedica specula şi sustragerea de la plata impozitelor reale pentru imobilele tranzacţionate – preţurile s-au prăbuşit în comparaţie cu anul când Ion Ţiriac a achiziţionat terenul.

Ele variază, în zona din jurul aeroportului, între 30 şi 70 de euro pe metru pătrat, în funcţie de restricţiile aeronautice şi poziţia terenului.

Cu alte cuvinte, Ion Ţiriac ar putea primi, în total și în cel mai bun caz, aproximativ 25 de milioane de euro, jumătate din suma investită.

Omul de afaceri n-a putut fi contactat pentru a comenta pe marginea acestui subiect.

Iar Ion Ţiriac nu este singurul care a mizat pe explozia preţurilor de lângă aeroport.

Un alt personaj extrem de cunoscut are o suprafață de teren consistentă!

Despre toate acestea, Libertatea va scrie în zilele următoare.

CITEŞTE ŞI: FOTO/ Automobilele de milioane ale Simonei Halep. Campioana are garajul burdușit cu bolizi de lux

 
 

Google News Urmărește-ne pe Google News