ComenteazăÎn 1834, când regiunea se afla sub stăpânirea Imperiului Austriac, nerespectarea regulilor pe perioada de carantină erau supuse unor pedepse care pot părea șocante azi, ”dar perfect justificate în contextul unei perioade când medicina era la nivel de ev mediu”, explica istoricul care a studiat cazul comunei Mehadia (Caraș-Severin).
”La postul de carantină, călătorii erau obligaţi să stea perioade mai lungi sau mai scurte, în funcţie de starea sănătăţii populaţiei din zonă. Erau trei grade de carantină: perioada liniştită sau normală, de 21 de zile; perioada suspectă, de 28 de zile, care se aplica atunci când autorităţile habsburgice primeau ştiri incerte asupra situaţiei sanitare din ţările vecine. În fine, era perioada periculoasă, de 42 de zile, în cazul în care ştirile despre epidemii erau confirmate. Paza era dublă, respectiv triplă, iar evadarea era pedepsită fără milă”, spunea istoricul militar.
“Cel care încălca dispoziţiile de carantină era aspru pedepsit după legile existente, iar dacă restricţia de ciumă era deja constituită, era împuşcat dacă nu se supune somaţiilor”, explica Liviu Groza.
Plata monedelor să făcea în vase de oțet, mărfurile se livrau prin burlane
În plus, pentru a nu paraliza comerțul și circulația banilor, plata se făcea într-un vas cu oțet, marfa se livra printr-un burlan, ca măsură de distanțare socială, iar corespondența de dezinfecta cu fum.
Principale pandemii în Banat:
- 1347- 1349 – epidemie de ciumă neagră în Banat
- 1582 – epidemie de ciumă în zona Caransebeșului
- 1739 – epidemie de ciumă
- 1830-1836 – epidemii de ciumă/ holeră
Liviu Groza (1932-2017) a fost un istoric român specializat în istorie militară, cu accent pe zona Banatului.
La începutul acestei luni, Rodrigo Duterte, 75 de ani, președintele statului Filipine, le-a ordonat forţelor de ordine ”să tragă pentru a-i ucide” pe cei care încalcă prevederile impuse de autorităţi în ceea ce priveşte carantina pentru coronavirus.