Studiu: Carantinele din pandemie, „un experiment natural” pentru a stabili măsuri de îmbunătățire a calității aerului

Cercetătorii au remarcat că închiderea unor domenii de activitate și a școlilor a redus nivelul de poluare a aerului prin diminuarea traficului. Mai puține mașini pe stradă = mai puțin dioxid de azot care poluează aerul. Orașele spaniole, franceze și italiene au înregistrat cele mai mari scăderi, de 50% până la 60% în timpul perioadei de carantină.

Deși s-au constatat scăderi puternice ale dioxidul de azot, nivelurilor de particule fine (PM 2,5 și PM 10), care sunt produse și din surse naturale, cum ar fi incendiile și praful, dar și a altor emisii poluante nu au înregistrat scăderi semnificative.

„Carantina din timpul primului val al pandemiei de COVID a creat costuri imense de sănătate și sociale. Cu toate acestea, a oferit condiții unice pentru a investiga efectele potențiale ale politicilor stricte de reducere a nivelurilor de poluare în zonele urbane”, a declarat Antonio Gasparrini, profesor de biostatistică și epidemiologie și autor principal al studiului.

Cercetătorul subliniază pe lângă rolul de a limita răspândirea coronavirusului, carantinele au servit și ca un „experiment natural” pentru a analiza efectele pe care le pot avea asupra reducerii poluării impunerea unor măsuri drastice.

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

„Acest experiment natural ne-a oferit o imagine asupra modului în care calitatea aerului poate fi îmbunătățită prin măsuri drastice de sănătate publică și care ar fi dificil de implementat în vremuri normale. Informațiile pot fi importante pentru a concepe politici eficiente pentru a aborda problema poluării în orașele noastre”, mai subliniază profesorul.

Potrivit studiului, circa 800 de vieți au putut fi salvate în Europa prin îmbunătățirea calității vieții, cele mai multe în orașe precum Londra sau Paris.

Cercetarea, publicată în revista Natures Scientific Reports, a fost finanțată de Centrul European pentru Prognozele Meteo pe Interval Mediu, în numele Serviciului de Monitorizare a Atmosferei Copernicus. Acesta a comparat politicile guvernamentale din cele 47 de orașe europene din februarie până în iulie 2020 și a estimat modificările nivelurilor de poluare și ale numărului de decese.

„Acesta și alte studii similare pot ajuta la transmiterea mesajului că avem cu siguranță nevoie să îmbunătățim calitatea aerului urban pentru sănătatea umană și pentru mediu”, a precizat Rochelle Schneider, alt profesor implicat în realizarea studiului.

„Politicile guvernamentale decise în primăvara și începutul verii anului 2020 ne-au oferit o oportunitate unică de a studia un scenariu real cu niveluri mai scăzute de poluare a aerului”, consideră Schneider.

Foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News