Care a fost cea mai mare prezenţă la vot, la alegerile prezidenţiale. Ion Iliescu, singurul preşedinte ales din primul tur, în „Duminica Orbului”

Alegerile din 1990: cea mai mare prezență din ultimii 30 de ani, peşedinte ales din primul tur

Primele alegeri din România post-comunistă au fost organizate pe 20 mai 1990, simultan prezidențiale și parlamentare. Scrutinul a rămas în istorie ca alegerile din Duminica Orbului, sărbătoarea religioasă din acea zi.

• Din 17.200.722 de alegători cu drept de vot, s-au prezentat la urne 14.826.616 (86,19%).
• Au fost validate 14.378.693 de voturi.
• Ion Iliescu, din partea Frontului Salvării Naţionale (FSN), a fost votat de 12.232.498 de alegători şi a câştigat alegerile, din primul tur, cu 85,07%. Era ales pentru un mandat de 2 ani.
• Buletinul de vot pentru alegerile parlamentare din 1990 a avut 35 de pagini. Numai pentru Camera Deputaţilor au concurat 75 de partide, iar pentru Senat, 51.

Alegerile din 1992: Ion Iliescu, primul preşedinte ales pe noua Constituţie

În 1991, noua Constituţie a marcat trecerea României la regimul democratic.

• Alegerile prezidenţiale și parlamentare s-au desfăşurat în baza unei noi legi electorale.
• Primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc pe 27 septembrie 1992. Din 16.380.663 de alegători înregistrați, au votat 12.496.430 (76,29%), dar numai 11.908.015 de buletine de vot au fost validate.
• În turul doi, pe 11 octombrie 1992, s-au confruntat Ion Iliescu, reprezentantul Frontului Democrat al Salvării Naționale (FDSN) și Emil Constantinescu, candidatul CDR.
• Ion Iliescu a fost ales președinte, cu 7.393.429 de voturi – 61,43%.
• Din 16.597.508 de alegători înregistrați în turul doi, au votat 12.150.728 (73,23%), dar au fost validate 12.034.636 de buletine de vot.

Recomandări

România, campioana în UE la riscul de sărăcie pentru persoane care au crescut în familii nevoiașe. Influența educației | Studiu

Alegerile din 1996: Emil Constantinescu câştigă în faţa lui Iliescu

Alegerile prezidenţiale din 1996 au avut loc în două tururi de scrutin, pe 3 noiembrie și pe 17 noiembrie.

• În primul tur, din 17.218.654 de alegători, au votat 13.088.388 (76,01%), dintre care 12.652.900 au fost voturi valide.
• În turul doi, au avut dreptul să voteze 17.230.654 de alegători și au votat 13.078.883 (75,9%), 12.972.485 dintre aceste voturi fiind validate.
• Emil Constantinescu, candidatul CDR, a câştigat în faţa lui Ion Iliescu (PSD), cu 7.057.906 de voturi (54,41%), față de 5.914.579 (45,59%)

Alegerile din 2000: Ion Iliescu, al doilea mandat

Două tururi de scrutin au fost și la alegerile prezidențiale din 2000.

• În primul tur, pe 26 noiembrie, puteau vota 17.699.727 de alegători, dar au mers la urne 11.559.458 (65,31%). 10.839.424 dintre voturi au fost validate, 720.034 au fost anulate.
• În turul doi, pe 10 decembrie, din 17.699.727 de alegători înregistrați au votat 10.177.343 (57,50%), dintre care 10.020.870 de voturi au fost validate.
• Ion Iliescu a câştigat alegerile, cu 6.696.623 voturi, (66,83%), în fața lui Corneliu Vadim Tudor (PRM) care a fost votat de 3.324.247 de români (33,17%)

Alegerile din 2004: primarul Traian Băsescu câștigă, premierul Adrian Năstase pierde

Recomandări

Capcanele imobiliare pe care să le eviți la achiziția unei locuințe. Arhitect Radu Negoiță: „Apartamente la 35.000 de euro sunt posibile doar dacă le faci de 10-15 mp bucata” I Interviu

Pentru prima dată din 1990, alegerile prezidențiale au fost organizate pentru un mandat de 5 ani.

• Primul tur de scrutin a avut loc pe 28 noiembrie și atunci au mers să voteze 10.794.653 – 58,5% dintre cei cu drept de vot. Dintre buletinele din urne, 10.452.205 au fost validate.
• La al doilea tur, din 12 decembrie, au votat 10.112.262 de alegători – 55,2%. În calcul au fost luate 10.008.314 voturi validate, restul fiind anulate.
• Traian Băsescu, candidatul Alianței DA, (PNL-PD) a câştigat cu 5.126.894 de voturi (51,23% )în faţa lui Adrian Năstase (PSD), care a primit doar 4.881.520 de voturi (48,77%).

Alegerile din 2009: al doilea mandat al lui Traian Băsescu

2019 a fost anul mai multor premiere: primele alegeri prezidențiale din România organizate separat de alegerile legislative, primele alegeri prezidențiale care s-au desfășurat odată cu un referendum și primele alegeri prezidențiale după aderarea la Uniunea Europeană.

• La primul tur de scrutin, de pe 22 noiembrie, s-au prezentat la vot 9.946.748 de cetăţeni, adică 54,37% din totalul alegătorilor.
• La cel de-al doilea tur de scrutin, de pe 6 decembrie, au votat 10.620.116 de alegători – 58,02%.
• Traian Băsescu, candidatul PDL (fostul PD), a câștigat al doilea mandat, cu 5.277.068 de voturi (50,34%), în timp ce Mircea Geoană (PSD) a fost votat de 5.206.747 de alegători (49,66%)

Recomandări

Razii în cluburile de noapte din Ucraina, de unde armata saltă tineri petrecăreți ca să-i trimită pe front | VIDEO

Alegerile din 2014: Iohannis câștigă în fața lui Ponta. Mulți români din diaspora nu au putut vota

A fost anul cu mari probleme la votul din diaspora. La primul tur au mers să voteze în străinătate 161.000 de români, în timp ce la turul al doilea, când au avut de ales între Klaus Iohannis, candidatul Alianței Creștin Liberale (PNL-PDL), și Victor Ponta, candidatul PSD, au votat 377.651 de români.

În mai multe capitale europene, cozile la secțiile de votare au fost uriașe, mii de români nu au mai putut vota și au protestat faţă de neprelungirea programului de vot.

• Primul tur a avut loc pe 2 noiembrie, când s-au prezentat la urne 9.723.232 de cetăţeni cu drept de vot, ceea ce a însemnat o prezenţă de 53,18%.
• La al doilea tur de scrutin, din 16 noiembrie, au votat 11.719.344 de alegători – 64,11%.
• După o participare la vot cu peste 10% mai mare față de primul tur și o prezență mult mai mare a românilor din diaspora, Klaus Iohannis a câștigat alegerile. El a fost votat de 6.288.769 de alegători – 54,43%, în timp ce Victor Ponta a obținut 5.264.383 de voturi – 45,56%.
• Parchetul General a deschis, după alegeri, dosar penal pentru încălcarea dreptului la vot. Ulterior, dosarul a ajuns la DNA, care l-a clasat în 2018. Unul dintre motivele închiderii dosarului a fost refuzul Senatului de a aviza începerea urmăririi penale a lui Titus Corlățean.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro