Sursa de inspirație pentru scena controversată din deschiderea JO 2024, potrivit experților. „Nu se pune problema unei insulte la adresa creștinilor”

Unul dintre momentele puse în scenă în cadrul ceremoniei de la Paris a fost cel al unui grup format din mai multe drag-queens, un model transsexual şi un personaj care l-a întruchipat pe Dionysos, zeul grec al vinului. Scena a amintit de „Cina cea de Taină”, ultima masă a lui Iisus cu apostolii săi și a provocat indignarea Bisericii Catolice. Unii episcopi francezi au acuzat că scena reprezintă „o bătaie de joc la adresa creştinismului”.

Experții spun însă că sursa de inspirație a fost alta, și anume pictura olandeză din secolul al XVII-lea în care sunt reprezentanți zeii olimpici greci.

„Acest tablou vă aminteşte de ceva?”, au întrebat pe rețeaua X reprezentanții Muzeului Magnin din Dijon, care i-au invitat pe oameni să „vină şi să admire «Festinul zeilor»”.

Ce tableau vous rappelle quelque chose ? 😉
Et si vous veniez ladmirer au #MuséenationalMagnin à Dijon ?@jeuxolympiques @paris2024@Thomajolly @DaphneBurki #Paris2024 #ceremoniedouverture #Jeuxolympiques pic.twitter.com/iUteobd2eb

— Musée Magnin (@MagninMusee) July 28, 2024

Muzeul a admis că există asemănări între lucrare şi „Ultima cină”, pictură realizată înainte de Reforma Protestantă, care a respins arta catolică, precizând că „în contextul Reformei… artistul a găsit o strategie pentru a picta o ultimă cină legată de Hristos sub acoperirea unui subiect mitologic”.

Recomandări

Muncitori români întorși în țară după 15 ani, ca să construiască autostrăzi: „Ne plătește mai bine ca-n Italia”

Istoricul de artă olandez Walther Schoonenberg s-a declarat convins, într-o postare pe rețeaua X, ă „tabloul viu” sau „pictura vie” din cadrul ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice a fost bazat pe „Festinul zeilor”, de Jan van Bijlert, pictură din 1635.

Op de #OpeningCeremony van #Paris2024 werd een tableau vivant (een levend schilderij) getoond van 'Het Feest van de Goden' van Jan van Bijlert uit 1635 (bewaard in het museum in Dijon). Apollo, de Zonnegod, is herkenbaar aan de stralenkrans, Bacchus aan de druiven op zijn hoofd. pic.twitter.com/gzLk1APOIy

— Walther Schoonenberg🎗️ (@WSchoonenberg) July 28, 2024

„Zeii (păgâni) s-au adunat pe Olimp pentru o sărbătoare. Apollo este recunoscut după aureola soarelui, Bacchus (Dionis) după struguri, Neptun (Poseidon) după tridentul său, Diana (Artemis) după lună, Venus (Afrodita) după Cupidon”, a scris acesta.

„Deci nu se pune problema în acest tablou a unei insulte la adresa creștinilor. Vorbim despre zeii olimpici într-o reprezentare a operei lui van Bijlert. Zeii greci s-au reunit pe Olimp – unde au avut loc Jocurile antice”, a adăugat istoricul.

Directorul de creaţie al ceremoniei de deschidere, Thomas Jolly, a negat că momentul care a creat controverse s-a bazat pe pictura lui Da Vinci care prezintă Cina cea de Taină.

„Nu a fost inspiraţia mea. Cred că a fost destul de clar. Este Dionysos care soseşte la masă… De ce este el acolo? Pentru că este zeul ospăţului, al vinului şi tatăl Sequanei, zeiţa fluviului Sena”, a declarat Jolly pentru BFM TV.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea. Topul partidelor din România la alegerile parlamentare

El a adăugat, fără să menționeze pictura din care s-a inspirat, că ideea a fost „mai degrabă să avem o mare petrecere păgână legată de zeii Olimpului, de Olimp, de olimpism… Nu veţi găsi niciodată la mine vreo dorinţă de a batjocori, de a denigra ceva. Am vrut o ceremonie care să repare şi să reconcilieze”.

Organizatorii Jocurilor Olimpice au prezentat scuze duminică catolicilor și altor grupuri creştine în cazul care s-au simțit jigniți de această scenă.

În schimb, Hugo Bardin, care a fost unul dintre personajele travestite din scenă, dezaprobă gestul organizatorilor.

„O scuză înseamnă recunoaşterea unei greşeli, recunoaşterea faptului că ai făcut în mod deliberat ceva rău, ceea ce nu a fost cazul”, a declarat el.

Urmărește-ne pe Google News