Care au fost de fapt zilele în care s-a murit cel mai mult de COVID-19 în România. Cifrele ce nu apar în informările Grupului de Comunicare

România a înregistrat două zile cu vârfuri de decese de la începutul epidemiei de coronavirus, potrivit datelor centralizate de Libertatea din informările Grupului de Comunicare Strategică până vineri seara. Este vorba de câte 32 de morți înregistrați în zilele de vineri, 10 aprilie şi luni, 20 aprilie, a doua zi de Paşti.

În ambele zile, cele 32 de decese au fost înregistrate în mai multe judeţe din România, cu un număr mai mare de cazuri în zonele unde există o mortalitate crescută (Suceava, Mureş, Hunedoara, Galaţi, Bucureşti).

Morți anunțați și după o lună

Datele centralizate pe fiecare dată de la începutul epidemiei nu apar în informările zilnice ale Grupului, pentru că sunt spitale și DSP-uri care anunță mai târziu cazurile, după câteva zile sau chiar o lună.

De pildă, din cele 22 de decese anunţate ieri de GCS, 11 fuseseră înregistrate în aceeaşi zi, 9 erau din 6 mai, iar câte unul din 5 şi, respectiv, 4 mai.

Pentru 13 decese din totalul celor înregistrate (decesele 53 – 65), GCS a precizat doar că ele sunt din Spitalul Județean de Urgență Suceava şi că datează din perioada 22 – 29 martie 2020.

Situația pe zile a deceselor pe baza informațiilor furnizate de GCS până vineri la ora 21.00, fără aceste 13 cazuri poate fi consultată în tabelul următor.

Recomandări

Cazul Ferma Dacilor. Un an de la focul devastator care a omorât opt oameni. Laboratorul de expertize criminalistice a identificat cauzele incendiului

Grafic în dinți de fierăstrău

Graficul evoluţiei numărului de decese COVID-19 este în „dinţi de fierăstrău”, ceea ce arată că, deşi nu se înregistrează diferenţe majore de la o zi la alta, nu există încă o pantă descendentă în acest caz.

Între numărul de decese înregistrate în alte două zile – 25 aprilie și 1 mai (30) şi numărul maxim (32) e o diferenţă de numai două cazuri. În plus, datele din ultimele trei zile pot creşte, în funcţie de raportările ce vin dinspre spitale/DSP-uri.

21 de oameni au murit acasă

Din totalul celor 892 de decese înregistrate până acum, 21 de persoane au murit acasă. Unii dintre ei nu au vrut să meargă la spital sau au refuzat internarea.

Este şi cazul bărbatului de 53 ani care lucra la Serviciul de Ambulanță Județean Suceava. Deşi avea simptome şi test pozitiv la COVID-19, ambulanţierul nu a vrut să stea în spital şi a ales să-şi administreze tratamentul la domiciliu. A murit acasă, în ziua de 7 aprilie.

Recomandări

Edith Alibec, despre ce înseamnă să fii actriță independentă: „M-am apucat să fac proiectul și am început să bat la uși”

Şi în județul Neamț, o asistentă medicală care avusese contact cu cazuri pozitive a refuzat să cheme salvarea, deşi se simţea rău şi respira cu dificultate. Femeia de 52 ani a murit acasă a doua zi, pe 22 aprilie.

În alte situaţii, cadrele medicale nu au considerat necesară internarea celor consultaţi, deşi aceştia aveau simptome specifice COVID-19. Este şi cazul unui bărbat de 49 ani din Timiș care în 20 martie a mers la Spitalul Județean de Urgență Timișoara unde a fost diagnosticat cu pneumonie acută. I s-a recomandat un consult de specialitate, iar a doua zi bărbatul s-a dus la Spitalul de Boli Infecțioase Timișoara, unde i s-a confirmat diagnosticul, fără să fie internat.

Trei zile mai târziu, starea bărbatului s-a agravat, iar el a sunat la 112. Echipajul de pe salvare i-a recoltat o probă de exudat pentru COVID şi l-a lăsat acasă. Pe 26 martie, bărbatul a murit, iar în aceeaşi zi, rezultatul testului a confirmat că el avea COVID-19.

În Spitalul Judeţean din Bistriţa, un bărbat de 77 ani care fusese pacient pe Secția Boli Interne, a fost externat după opt zile şi trimis acasă, înaintea primirii rezultatului pentru COVID-19. Pe biletul lui de externare din 30 martie este scris: „evoluție favorabilă sub tratament, recomandare de continuare a tratamentului”. A doua zi, când bărbatul a murit, a venit şi rezultatul testului, pozitiv pentru COVID-19.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro