Prețul eliberării Alinei Apostol din „gulagul” chinezesc. Fost deținut al regimului de la Beijing: „Cu chinezii trebuie să negociezi direct!”. Răspunsul Ministerului Justiției din România

Marius Balo spune că în cazul lui, transferul a fost realizat în trei luni, după ce fostul ambasador al României în China, Basil Constantinescu, și fostul ministru al justiției, Ana Birchall, s-au implicat în negocieri directe cu reprezentanții Republicii Populare Chineze.

În cazul Alinei Apostol, sarcina negocierilor cu autoritățile de la Beijing revine ministrului justiției, Alina Gorghiu, precum și ambasadorului României în China, Dan-Horia Maxim.

Teologul clujean este cel care a făcut publică povestea Alinei Apostol anul trecut, la câteva luni după ce Curtea de Apel București a recunoscut condamnarea acesteia și a echivalat-o cu o pedeapsă de 9 ani și 4 luni de închisoare, pentru ca tânăra să poată fi transferată într-un penitenciar din România. 

Cu toate că instanța din București a pronunțat o pedeapsă în conformitate cu legile din România, iar autoritățile de la Beijing au fost informate cu privire la acest aspect, Alina Apostol nu a obținut aprobarea pentru transfer.

Recomandări

PNL și PSD se spală pe mâini de vila lui Iohannis. Festivalul ipocriziei a venit după cel al slugărniciei

Alina Apostol a fost reținută și arestată în 2017, în provincia Fujien pentru implicarea ei, ca traducătoare, într-o fraudă bancară pusă la cale de cetățeni chinezi și un sirian. În 2019, românca a fost condamnată la 13 ani și 6 luni de închisoare, la plata a 217.000 de dolari în solidar cu ceilalți inculpați și a unei amenzi de 58.000 de dolari.

La solicitarea Libertatea, Ministerul Justiției a precizat că ultimul demers al autorităților din România pentru transferul Alinei Apostol este legat chiar de plata sancțiunilor pecuniare. Chiar dacă familia Alinei Apostol ar plăti amenda și prejudiciul, nu există nicio garanție că autoritățile de la Beijing vor fi de acord cu transferul acesteia într-o închisoare din țară.

„Leșină de foame, i-au căzut dinții”

Între timp, starea de sănătate a Alinei Apostol se degradează din pricina condițiilor grele din pușcăriile chineze. 

La fel ca fosta Uniune Sovietică, China comunistă are un vast sistem penitenciar, unde foamea merge mână în mână cu munca istovitoare, spune profesorul Marius Balo. 

Detaliile pe care teologul clujean le rememorează din perioada de 8 ani de detenție petrecută în China amintesc de „Arhipelagul Gulag” al lui Aleksandr Soljenițîn.

Recomandări

Procurorii cer pedeapsa maximă pentru Mario Iorgulescu în dosarul în care este acuzat de ucidere din culpă. Când vor lua judecătorii decizia finală

„Alinei îi este foarte greu, că este printre chinezoaice, nu poate vorbi cu nimeni. Vă dați seama cât contează să ai cu cine să schimbi o vorbă. I-a spus tatălui ei că leșină de foame, de trei ori s-a întâmplat într-o lună. I-au căzut dinții din gură de foame. Acolo deținutele sunt muncite până la epuizare și înfometare. Mâncarea devine o răsplată pentru cazul în care colaborezi, pentru cazul în care îi torni pe cei de lângă tine, pentru cazul în care respecți întru totul doleanțele gardienilor și ale partidului.

Ea nu și-a recunoscut niciodată vina, deoarece este nevinovată, plătește pentru fărădelegile altora. Ei vor folosi orice metodă pentru a o împinge să recunoască. E singurul lucru care contează în justiția chineză: să recunoști ceea ce spune partidul că ai făcut. Și atunci, ei folosesc orice armă împotriva ta ca să te facă să recunoști. Ajungi aproape de moarte dacă refuzi să semnezi și să recunoști că partidul a avut dreptate, iar tu ești un infractor”, a declarat Marius Balo pentru Libertatea.

Munca epuizantă din penitenciarele chinezești

Marius Balo spune că programul de lucru al deținuților din închisorile chineze este de 6 zile pe săptămână, de la ora 6 dimineața la 10 seara.

Miercurea este singura zi liberă pe care deținuții o au la dispoziție, dar nu pentru a se odihni, ci pentru „programe artistice” dedicate Partidului Comunist Chinez.

„Complexul penitenciar este uriaș, întins pe câteva hectare, dormitoarele în care locuiesc deținuții și clădirile administrative sunt doar o fracțiune din perimetrul închisorii, restul este ocupat de fabrici. Fabricile produc absolut orice: de la îmbrăcăminte, încălțăminte, cosmetice, până la componente de calculator. Orice vedem la mall. La un moment dat aveam de împachetat fulgi de ovăz, pentru o importantă firmă. Toate astea se produc acolo. Ritmul de muncă este infernal: de la 6 dimineața până la 10 seara. În fiecare dimineață, oamenii sunt scoși în fața clădirii. Noi puteam observa toate aceste cutume, toate aceste obiceiuri, regulile care se aplicau chinezilor, cu toate că noi, străinii întemnițați în închisoarea din Shanghai, nu mergeam la fabrici, ci lucram în interiorul clădirii în care eram ținuți. 

Dar puteam să vedem pe geam în fiecare zi acest spectacol grotesc, în care ieșeau toți la 6 dimineața, se încolonau efectiv ca un contingent de militari și începeau să spună jurămintele de credință față de partid și față de liderul suprem, promisiuni că își vor da viața ca să lucreze cât mai mult pentru partid”, își amintește Balo.

Mâncarea din pușcărie: „O apă chioară cu niște boabe de orez în ea”

Clujeanul povestește că regimul alimentar al deținuților din închisorile chineze este unul sărăcăcios, care constă preponderent în orez cu legume. Lipsa vitaminelor și a proteinelor, conjugată cu munca asiduă, îi aduce pe deținuți la limita supraviețuirii:

„Alina are parte de condiții asemănătoare cum am avut eu acolo. Este într-o stare avansată de degradare fizică, i-au căzut dinții din gură din pricina inaniției. Vă dați seama la câtă înfometare a fost supusă timp de 6 ani, dacă a ajuns să-i cadă dinții din gură. Tot organismul slăbește și ajungi o epavă, un sac de oase. Dimineața, noi primeam un polonic de orez fiert în apă. E o apă chioară cu niște boabe de orez în ea. La amiază și seara primeam o tablă de orez, făcută la abur în niște tăvi și tăiată așa, bucăți. Pe lângă tabla de orez erau și ceva legume: rădăcini de lotus, iarbă. Iarba era veșnic prezentă, era ceva ștevie. Câteodată era și o bucată de carne, dar nu știai ce carne e și preferai să nu te atingi de ea”. 

Negocierile directe cu chinezii – „cheia” repatrierii Alinei Apostol

Profesorul clujean a făcut publică povestea Alinei Apostol pe 1 noiembrie 2023, convins că opinia publică din România va impulsiona autoritățile să se implice mai mult în negocierile cu regimul de la Beijing. Iată ce susține Marius Balo:

• „Partea chineză dorește să o transfere, am aceste informații direct din China. Chinezii doresc să scape cât mai repede de această situație care s-a creat, neplăcută și nefavorabilă pentru ei. Problema este la noi: nu există îndeajuns de multă voință pentru a se realiza acest transfer.
• Înainte să încep demersul meu, tatăl Alinei primise în luna octombrie 2023 o scrisoare de la minister, semnată de doamna Viviana Onaca, directoarea departamentului care se ocupă cu cooperarea judiciară internațională. În scrisoare, Viviana Onaca spunea: am trimis un mail către chinezi și n-am primit răspuns. Asta a fost toată implicarea, tot ce a făcut dânsa. Cu acești oameni trebuie să negociezi direct, altfel nu funcționează.
• Ultima dată când vorbisem cu tatăl ei, acesta spunea că Alina poate să îl sune o dată pe lună. Doar recent, de un an, s-a realizat acest lucru. Cinci ani nu a putut să sune și nu a putut să vorbească cu părinții, cu nimeni.
• Ambasadorul Basil Constantinescu a reușit să-i câștige acest drept. Noi, în închisoare, puteam să sunăm acasă de două-trei ori pe lună, câte 7 minute. Alina e într-o provincie vizavi de Taiwan, se numește Fujien. Sunt foarte puțini străini acolo.
• Aceste rapoarte de părere de rău se scriau la noi periodic. Dacă nu scriai acest raport, nu puteai să faci absolut nimic, nici măcar să obții transferul.
• Ministerul are responsabilități în ceea ce privește transferul, de a negocia cu partea chineză, de a urgenta comunicarea, dar un rol foarte important îl are și Ambasada României de la Beijing. Din păcate, am aflat de curând că nu există un interes foarte mare. Sau a existat un interes în luna noiembrie 2023, în momentul în care am făcut publică povestea ei, au început să o viziteze, în sfârșit, după ani buni în care nu i-a interesat.
• Acum am înțeles că s-a schimbat ambasadorul, Basil Constantinescu s-a întors în țară, iar noul ambasador nu are, din câte am înțeles, aceeași disponibilitate pentru a o ajuta. Este foarte bine dacă persoana de la ambasadă insistă pe lângă Ministerul chinez de Externe pentru ca acest transfer să se facă cu celeritate. 
• Basil Constantinescu îmi spunea că suna la minister de două ori pe săptămână, era o rutină. Suna și întreba: ce vești sunt despre transferul lui Marius, ce se întâmplă. Într-un astfel de ritm, bineînțeles și cu implicarea Anei Birchall, transferul meu s-a realizat în trei luni.
• După ce am făcut publică povestea Alinei, în luna decembrie 2023, a avut loc o întâlnire între oficiali ai Ministerului Justiției de la noi cu Ambasada Chinei.
• În luna martie 2024 a mai avut loc o întâlnire, însă nu există o voce puternică. O voce care să negocieze aceste aspecte. Plătim amenda, dar vrem să ne asigurăm că banii merg în contul pentru amendă, nu în cel pentru prejudiciu sau pentru altceva. 
• În schimb, Viviana Onaca și chiar și ministrul (n.r. – Alina Gorghiu) ne oferă tot timpul scuze: de ce nu se poate face, că nu ține de noi, că nu e responsabilitatea noastră. Cu povești din astea mai trec 8 ani. Cum supraviețuiește Alina încă 8 ani acolo?”

Ce a făcut până acum Ministerul Justiției pentru transferul româncei

Pe data de 2 aprilie 2024, Libertatea a solicitat ministrului justiției, Alina Gorghiu, să precizeze:

• Care a fost ultimul demers oficial pe care statul român l-a făcut pentru transferarea condamnatei Alina Apostol din Republica Populară Chineză în România?
• Ce răspuns a primit Ministerul Justiției de la autoritățile chineze în urma acestui demers?
• Dacă Ministerul Justiției a deschis o cale permanentă de dialog cu ministerul de resort din Republica Populară Chineză pe acest subiect?
• Dacă autoritățile chineze au comunicat vreun aspect cu privire la procedura de recunoaștere a hotărârii din 20.06.2023 a Curții de Apel București cu privire la transferul condamnatei Alina Apostol în România?

Iată răspunsul Direcției Drept Internațional și Cooperare Judiciară din MJ trimis pe data de 9 aprilie la solicitarea Libertatea:

• „Începând cu anul 2019 până în prezent, Ministerul Justiției acordă o atenție deosebită acestui caz de transferare din Republica Populară Chineză în România al persoanei condamnate Apostol Alina-Irina.
• Menționăm că Ministerul Justiției și misiunea diplomatică a României la Beijing depun constant toate diligențele pentru transferarea doamnei Apostol din Republica Populară Chineză în România, însă soluționarea nu depinde numai de celeritatea și competența autorităților române.
• Precizăm că în toată această perioadă, o corespondență semnificativă a fost inițiată de Ministerul Justiției din România către Ministerul Justiției din Republica Populară Chineză, fie de la nivel înalt sau de la nivel de execuție, în vederea urgentării soluționării acestui dosar.
• Ultimul demers al Ministerului Justiției vizează obținerea răspunsului autorităților chineze cu privire la procedura de plată a amenzii și a despăgubirilor datorate de persoana condamnată victimelor infracțiunii. Subliniem că plata amenzii impuse de instanță persoanei condamnate este o condiție obligatorie pentru realizarea transferului unei persoane condamnate în China.
• Cu toate acestea, dacă familia doamnei Apostol va plăti sancțiunile pecuniare dispuse de către autoritățile chineze, nu există nicio certitudine că autoritățile judiciare chineze vor fi de acord, în acest context, cu adaptarea pedepsei realizată de instanța română.
• Precizăm că prin decizia penală nr. 45/F/08.03.2023, Curtea de Apel București a recunoscut hotărârea străină și a adaptat pedeapsa la 9 ani și 4 luni de închisoare, având în vedere limitele prevăzute de legislația română, aprobând totodată transferul dintr-un penitenciar din Republica Populară Chineză într-un penitenciar din România al numitei Apostol Alina-Irina.
• Reamintim că Apostol Alina-Irina a fost condamnată de către tribunalul din Shishi (provincia Fujian-China) la o pedeapsă privativă de libertate de 13 ani și 6 luni, pentru săvârșirea infracțiunilor de operațiuni financiare frauduloase și acces ilegal la un sistem informatic, prin sentința pronunțată în data de 15.07.2019, care a fost confirmată în data de 12.10.2019 de către tribunalul din Quanzhou City (China). Executarea pedepsei a început la data de 21.12.2017, iar data împlinirii pedepsei potrivit legislației chineze este 20.06.2031.
• De asemenea, prin aceeași hotărâre judecătorească pronunțată de instanța chineză, Apostol Alina-Irina a fost amendată cu 400.000 RMB (aprox. 58.000 USD), iar împreună cu ceilalți participanți la săvârșirea infracțiunii este obligată în solidar la plata unor despăgubiri în valoare de 1.553.874,39 RMB (aprox. 217.000 USD), către victimele infracțiunii”, se arată în răspunsul MJ.

Ce rețin procurorii chinezi în rechizitoriul Alinei Apostol 

Libertatea a consultat motivarea hotărârii din 8 martie 2023, prin care Curtea de Apel București a recunoscut parțial pedeapsa cu închisoarea pronunțată de justiția din China pe numele Alinei Apostol. 

În documentul citat se regăsește și descrierea faptelor pentru care tânăra a fost condamnată.

Instanța din România a echivalat pedeapsa de 13 ani și 6 luni într-o nouă condamnare, de 9 ani și 4 luni, pentru efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos și acces ilegal la un sistem informatic.

Alina Apostol a fost găsită vinovată de Curtea Populară din Quanzhou pentru că s-ar fi implicat alături de cinci cetățeni chinezi și un sirian într-o schemă frauduloasă prin care au încercat să încaseze ilegal 28 milioane de yuani (sau renminbi – RMB), adică aproximativ 3,8 milioane de dolari.

Din acești bani, gruparea ar fi obținut, efectiv, circa 200.000 de dolari, bani care au fost împărțiți fiecărui membru. 

Pasajul din acuzare pe care îl citează Curtea de Apel din rechizitoriul Alinei Apostol nu precizează în mod exact cât i-ar fi revenit acesteia.

Au pregătit o fraudă de 3 milioane de dolari

Procurorii chinezi rețin în rechizitoriu că în luna septembrie 2017, inculpatul Lin Zhiwei a înregistrat şi înfiinţat Hotelul Shishi Tingyue pe numele inculpatului Xiaolin şi, în numele hotelului, a semnat un document intitulat „Acordul special pentru afaceri” cu compania Huanhui Consulting Shanhai Co. Ltd.

• „Lin Zhiwei s-a folosit un aparat POS furnizat de compania Huanhui pentru a încasa bani de la alte persoane, urmărind obţinerea de profituri personale.
• La începutul lunii decembrie 2017, unul dintre membrii chinezi ai grupării a înmânat Alinei Apostol, în Shishi, un card de credit invalid, emis de Banca Croată PBZ. 
• Pe data de 3 decembrie 2017, Alina Apostol a adus cardul în oraşul Jinjiang, provincia Fujian, China, unde s-a întâlnit cu un cetăţean sirian, pe numele căruia a fost deschis un dosar separat.
• Alina Apostol l-a prezentat pe sirian inculpaților chinezi Huirong, Jinmiao și Zaiwen. 
• Cei trei l-au găsit pe Lin Zhiwei pentru utilizarea cardului şi s-a convenit cu Lin Zhiwei ca acesta din urmă să perceapă un comision de 41% din sumele obţinute prin utilizarea cardului în zilele de 13 şi 14 decembrie 2017.
• Apostol Alina-Irina şi sirianul au colaborat cu Lin Zhiwei pentru a utiliza cardul invalid în oraşele Jinjiang şi Shishi, au adoptat metoda tranzacţiilor offline şi, prin utilizarea aparatului POS deţinut de Lin Zhiwei, au încasat suma totală de 1.718.425 RMB (n.r. – aproximativ 200.000 de dolari).
• Compania Huanhui a transferat suma de 1.666.981,64 RMB (deducând comisionul) în contul Hotelului Tingyue, suma fiind împărţită între membrii grupării și Lin Zhiwei, potrivit procentajelor convenite anterior. 
• După această operaţiune, Huirong, Jinmiao, Zaiwen şi Xiaolin au primit 17.000 RMB, 20.000 RMB, 15.000 RMB, respectiv 50.000 RMB de la Lin Zhiwei. 
• La 18 decembrie 2017, Apostol Alina-Irina, Lin Zhiwei și celelalte persoane au folosit încă o dată cardul de credit şi aparatul POS menţionate mai sus pentru a obţine ilegal 28 de milioane RMB”, se arată în documentul citat.

Operaţiunea nu a reuşit, deoarece frauda a fost descoperită la timp de compania Huanhui, iar la 21 decembrie 2017, autoritățile din China i-au arestat pe toți cei implicați.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro