Care este secretul judeţelor Harghita și Covasna, cu cea mai mică incidenţă COVID din ţară

În condiţiile în care Bucureştiul şi Ilfovul au ajuns la 16 cazuri confirmate COVID dintr-o mie de locuitori, judeţele Harghita şi Covasna au rămas la o incidenţă de aproximativ 3 la mie.

Cum explică autorităţile locale acest fenomen?

Şefa DSP Harghita: „Sărăcia, într-un fel aproape dureros, ne protejează”

La o populaţie de 328.733 de locuitori, judeţul Harghita avea vineri 15 octombrie o incidenţă de 3,3 la mie. 

„Nu consider că avem o incidenţă mică”, spune directoarea DSP Harghita, dr. Tar Gyöngyi. „Incidenţa creşte foarte îngrijorător, de la o zi la alta. În două săptămâni s-a triplat! De ieri până azi, de pildă, am înregistrat 153 de cazuri noi. E un record pentru judeţul Harghita, am bătut recordul de anul trecut, din 12 octombrie, când aveam 130 de cazuri.”

Dr. Tar Gyöngyi spune că incidenţa COVID e mai mică, comparativ cu cea înregistrată în Bucureşti – Ilfov sau în alte judeţe, şi pentru că în Harghita „există un mod de viaţă tradiţional, rural”. 

Lipsesc marile oraşe, unde pandemia loveşte dintotdeauna. Iar în zona aceasta, distanţarea socială este, cumva, naturală; nu sunt atâtea vizite şi nu stau oamenii atât de aproape când vorbesc între ei, precum în alte părţi ale ţării. În plus, la noi nu există transport în comun aglomerat, nu avem aeroporturi şi nici întreprinderi mari, iar turismul e mai mult de tip rural. Sărăcia, într-un fel aproape dureros, ne protejează. 

Dr. Tar Gyöngyi, DSP Harghita:

Recomandări

De ce nimeni nu poate prezice strategia Trump 2.0 privind Ucraina

La doar 21% acoperire vaccinală, „incidenţa o să mai crească şi în Harghita”

Dar „există o corelaţie între gradul de dezvoltare economică şi acoperirea vaccinală”, adaugă dr. Tar, care mărturiseşte că e îngrijorată de faptul că rata de vaccinare în Harghita „este catastrofal de joasă, abia se apropie de 21%. Şi noi nu avem nici protecţia oferită de trecerea prin boală foarte ridicată, pentru că am avut cazuri puţine, de la începutul pandemiei”.

Incidenţa o să mai crească şi în Harghita, avertizează directoarea DSP. Ea spune că, deşi se fac în jur de 600 de teste pe zi (RT – PCR şi teste rapide), „mulţi au început să refuze şi testarea. Ca să nu fie puşi în carantină, cumpără teste din farmacie şi le fac acasă, cu perdelele trase.”

Spitalele din judeţ sunt pline. „Încă nu stau ambulanţele aşteptând la intrare, ca în Bucureşti, dar am început să transformăm, rând pe rând, toate secţiile unde avem oxigen în secţii COVID. La ATI sunt 24 de paturi COVID, toate ocupate, de câteva săptămâni. Mulţi pacienţi vin târziu, se pitesc, stau acasă bolnavi şi ajung la spital în stadiu foarte grav. Şi nici resursele spitalelor nu sunt foarte multe.”

La acest moment, în spitalele din Harghita sunt internaţi 338 de pacienţi cu COVID (24 dintre ei în ATI), iar 919 de persoane confirmate cu COVID sunt în izolare la domiciliu.

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

Focarul din cea mai vaccinată comună

Cea mai mare incidenţă din judeţul Harghita (8,95) e înregistrată în comuna Subcetate, unde există un focar de COVID într-un centru de plasament. Au fost confirmaţi pozitiv 6 angajaţi, dar şi membrii ai familiilor lor, spune primarul comunei, Vasile Rusu.

Subcetate are peste 1.700 de locuitori şi cea mai mare acoperire vaccinală din judeţ – 41,8%, conform datelor oficiale. „Lumea a conştientizat”, declară primarul Rusu. „Am avut şi o caravană de vaccinare în iulie, cu o echipă venită de la Topliţa. S-au vaccinat unii, iar la sfârşitul lunii, când au venit să le facă rapelul, s-au mai înscris şi alţii.”

Primar: „Oamenii spun că, dacă nu-s bolnavi, de ce să se vaccineze?”

La polul opus, Lunca de Jos are o acoperire vaccinală de doar 5,92%. Surprinzător, şi incidenţa COVID din comuna cu peste 5.600 de locuitori e mică: 0,54 la mie. „Dar eu nu ştiu pe cineva să fie bolnav”, se miră primarul Gergely Károly. 

„N-are cine să aducă virusul aici”, explică el, „noi trăim într-o zonă mai retrasă şi cu munţi, curţile sunt mari, iar oamenii se ocupă cu animalele şi gospodăria, lucreză la câmp, şi numai duminica se întâlnesc, la biserică. Iar tinerii care sunt plecaţi prin Austria se întorc acasă doar de sărbători, şi majoritatea sunt vaccinaţi.”

Recomandări

Infractori prinși cu ajutorul inteligenței artificiale. Profesor dr. Vlad Niculescu Dincă: Trebuie să înțelegem aceste „unelte”, altfel există un risc real să fim toți tratați ca suspecți | Interviu

Ar putea creşte numărul celor vaccinaţi din Lunca de Jos? Primarul crede că nu. „Oamenii nu vor, spun că, dacă nu-s bolnavi, de ce să se vaccineze? Au venit şi de la Miercurea Ciuc, ca să-i convingă, dar puţini s-au vaccinat”, spune Gergely Károly.

Şi în Covasna „încep să se umple spitalele”

În judeţul Covasna, care are 224.735 de locuitori, incidenţa COVID e cea mai mică din ţară: 2,97 la mie. 

„Avantajul nostru e că sunt destul de multe localităţi rurale. Densitatea populaţiei e mică, iar oamenii stau în aer liber, nu aglomeraţi, precum în marile oraşe”, spune Erdely András, purtător de cuvânt la prefectură. 

Dar şi în Covasna „încep să se umple spitalele”, avertizează Ágoston László, directorul DSP. „La ATI, avem 9 din 9 paturi ocupate”, spune el. Pentru cei care nu sunt în stare critică, la Spitalul Judeţean din Miercurea Ciuc mai sunt libere 4 paturi din 62.

Vineri, în Covasna, erau 133 de bolnavi COVID internaţi în spitalele din judeţ şi 537 de persoane confirmate aflate în izolare. 20 dintre acestea sunt în Bodoc, comuna cu cea mai mare incidenţă din judeţ – 7,73.

„Nu e focar”, spune primarul comunei, Fodor Istvan. „Avem cu COVID o doamnă care e învăţătoare, mai e o familie în care unul a avut, şi restul au stat în carantină. Doar 7 au ieşit pozitiv la teste, ceilalţi 13 sunt aparţinători, consideraţi contacţi. Niciunul nu e internat în spital, au avut doar un pic de febră, iar o fată a rămas fără gust şi miros”, explică primarul din Bodoc.

În comuna cu peste 2.500 de locuitori, acoperirea vaccinală e de 10,51%. „Mai ales bătrânii nu vor să meargă la vaccinat. Doctoriţa de la dispensarul din comună încearcă să-i convingă, dar degeaba. Oamenii de la sat sunt ca şi cei de la oraş: se tem, mai ales dacă văd şi prostii pe la televizor”, spune Fodor Istvan. 

Încrederea în vaccin, ca şi în mersul cu avionul 

„Teste pentru depistarea COVID se fac, cam 250 pe zi în tot judeţul”, spune şeful DSP Covasna. „Dar sunt multe persoane care speră că nu e COVID, spun că doar au răcit sau că se simt rău din alte motive, nu se testează şi ajung la spital când e deja foarte târziu. Va creşte incidenţa şi la noi, în mod sigur, se vede cum creşte numărul cazurilor confirmate de la o zi la alta”, avertizează Ágoston László.

În judeţul Covasna, acoperirea vaccinală e de doar 20%, una dintre cele mai mici din ţară. „Încercăm să convingem oamenii să se vaccineze, dar din păcate…”, oftează directorul DSP. 

În mod normal, ar trebui să se meargă pe încredere. Aşa cum procedează oamenii atunci când merg cu avionul. Nu ştie nimeni cum funcţionează acel avion, nu ştie nimeni cum se pilotează, dar toţi au încredere şi în pilot, şi în cei care au construit avionul, şi se urcă în el şi ajung în Germania. La fel ar trebui să fie şi cu vaccinul.

Ágoston László, director DSP Covasna:

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro