8 comentariiCuprins:
România este însă încă departe de media Uniunii Europene, care se situează la 81,5 ani. Speranța de viață este semnificativ mai ridicată la femei, în România fiind de 80,5 ani, față de 72,9 ani la bărbați. La nivelul UE, indicatorul este de 84,2 ani pentru femei și de 78,9 ani pentru bărbați.
Cea mai mare creștere s-a înregistrat în Estonia (6,9 ani, de la 71,9 ani în 2003 la 78,8 ani în 2023) și cea mai mică – în Grecia (2,3 ani, de la 79,3 la 81,6 ani). În 2023, cele mai ridicate speranțe de viață la naștere au fost înregistrate în Spania (84 de ani) și Italia (83,8 ani), iar cele mai scăzute în Bulgaria (75,8 ani) și Letonia (75,9 ani).
În ultimii 20 de ani, disparitatea de gen în ceea ce privește ce privește speranța de viață a scăzut în 25 de țări ale UE, cele mai mari scăderi fiind în Luxemburg (-2,6 ani) și Lituania (-2,1 ani). Singurele creșteri au fost în Bulgaria (0,6; de la 7,0 la 7,6 ani) și România (0,2; între 7,4 și 7,6 ani). O femei trăiește, în țara noastră, cu peste 7 ani mai mult față de un bărbat.
„Populația din UE îmbătrânește și unul dintre motive este creșterea speranței de viață – populația trăiește din ce în ce mai mult. Speranța de viață la naștere a crescut rapid în ultimul secol din cauza mai multor factori, inclusiv reducerea mortalității infantile, creșterea nivelului de trai, îmbunătățirea stilului de viață și a educației, precum și progresele în domeniul asistenței medicale și al medicinei.
În 2003, speranța de viață la naștere în UE era de 77,7 ani, valoare care a crescut cu 3,6 ani, ajungând la 81,3 ani în 2019. În urma izbucnirii pandemiei de COVID-19, speranța de viață a scăzut la 80,4 ani în 2020 și la 80,1 ani în 2021. Aceasta a revenit la 80,6 ani în 2022 și la 81,5 ani în 2023, cu 0,2 ani mai mult decât valoarea din 2019 înainte de pandemia de COVID-19”, susțin autorii studiului sociologic.
Peste 3 milioane de români locuiesc în altă țară UE
Barometrul mai arată că, în perioada de 20 de ani cuprinsă între 1 ianuarie 2003 și 1 ianuarie 2023, populația totală a UE a crescut de la 431,2 milioane la 448,8 milioane, ceea ce reprezintă o creștere de 4%. Cele mai mari creșteri absolute au fost înregistrate în Franța și Spania (ambele 6,3 milioane), în timp ce cele mai mari scăderi absolute au fost observate în România (-2,6 milioane), Polonia (-1,5 milioane) și Bulgaria (-1,4 milioane). Un factor important al scăderii populației României a fost și emigrația.
Documentul citat mai arată că, anul trecut, un număr de 3.151.309 români locuiau în alte țări ale Uniunii Europene, ceea ce reprezintă un record greu de egalat. Pe locul doi și trei sunt italienii (1.497.283 de persoane) și polonezii (1.489.566 de persoane). Cercetarea arată că, în total, 13,9 milioane de cetățeni ai UE locuiesc în altă țară din UE, românii reprezentând 23% din această cifră. Italienii și polonezii sunt în procent de 11% fiecare, în timp ce portughezii au o pondere de 7%.
La 1 ianuarie 2023, în UE existau 229 de milioane de femei și 219 milioane de bărbați, respectiv un total de 448 de milioane de persoane. Aceasta corespunde unui raport de 104,6 femei la 100 de bărbați, ceea ce înseamnă că au existat cu 4,6% mai multe femei decât bărbați. Sunt mai multe femei decât bărbați în toate țările UE, cu excepția Maltei, Suediei, Luxemburgului și Sloveniei. Cele mai mari rate s-au înregistrat în Letonia (cu 16% mai multe femei decât bărbați) și Lituania (cu 14% mai multe). În România, în 2023, erau 105,7 femei la 100 de bărbați.
43,6 ani – vârsta medie în România
Și în țara noastră, la fel ca în restul Uniunii Europene, se remarcă un fenomen de îmbătrânire a populației. Astfel, potrivit Eurostat, vârsta medie a locuitorilor din țările UE a crescut în perioada 2003-2023, de la 39 de ani, la 44,5 ani.
Cea mai ridicată vârstă medie a fost constatată în Italia (48,4 ani), urmată de Portugalia (47 de ani), Bulgaria (46,8 ani) și Grecia (46,5 ani), în timp ce cele mai scăzute au fost înregistrate în Cipru (38,4 ani), Irlanda (39,1 ani), Luxemburg (39,7 ani) și Malta (40,1 ani).
Vârsta medie a crescut cel mai mult în Portugalia (8,5 ani) și în România (8,3 ani) și cel mai puțin în Suedia (1,1 ani) și Luxemburg (2 ani). Vârsta medie a românilor era în 2023 de 43,6 ani, mai mare cu aproape 8 ani față de anul 2003 (35,3 ani).
„Populația din UE a crescut de la 1 ianuarie 2001 până la 1 ianuarie 2020, apoi a scăzut în următorii doi ani, înainte de a crește din nou în 2022. Cu toate acestea, schimbarea naturală a populației (diferența dintre nașterile vii și decese) a fost negativă încă din 2012. Acest lucru se datorează în mare parte îmbătrânirii populației precum și pandemiei de COVID-19 din perioada 2020-2022”, se mai precizează în barometru.
Foto ilustrativ: Profimedia