Care sunt cele mai apreciate orașe și cartiere din România. București nu intră în top 10 orașe

La categoria orașe apreciate, Sibiu ocupă primul loc, cu un scor de 76,9 puncte, urmat de Brașov (74,6 puncte), Arad (73,5), Râmnicu-Vâlcea (73,2) și Cluj-Napoca (72,7).

Apoi, orașele Oradea (72,5), Iași (72,3), Târgoviște (71,8), Alba Iulia (71) și Timișoara (70,8), au cele mai mari scoruri din top 10, până în luna martie 2024. Bucureștiul nu intră în top 10.

Tulcea, cel mai slab cotat oraș din România

La polul opus, orașul Tulcea ocupă primul loc în topul celor mai slab cotate orașe din România, cu un scor de 61,8 puncte, urmat de Călărași (62,3 puncte), Ploiești (62,8), Alexandria (63,9) și Brăila (64,4). Apoi, cu un scor similar, de 64,5 puncte, sunt Slobozia și Deva. Ultimele trei orașe care se regăsesc în top 10 orașe slab cotate sunt Giurgiu (65,6), Constanța (66,3) și Târgu Jiu (66,7).

Arad dă cel mai bun cartier

În topul celor mai bune 10 cartiere, pe primul loc este cartierul „Băncilor” din Arad (92,8), cu punctaje foarte bune la criteriile apă, grad general de mulțumire și încălzire. Pe locul doi este cartierul „Valea Aurie” din Sibiu (84,6). Apoi urmează „Trei Stejari” (84,4) și „Ștrand” (83,4) din Sibiu și cartierul „Aleea Tudor Neculai” (82,2) din Iași.

Recomandări

Copiii-eroi în revoluția din 1989: uciși accidental, pentru că au protestat contra lui Ceaușescu sau împușcați ca „teroriști” la intrarea în era Iliescu

Cu 81,8 puncte, urmează cartierul „Zona Soarelui” din Timișoara, „Copou” din Iași și „Ștrand II” din Sibiu. Cartierul „Calea Aradului” (81,7) din Oradea se află pe locul 9, urmat pe locul 10 de cartierul „Răcădău” (81,3) din Brașov.

Care sunt cel mai bine cotate cartiere din București

Capitala ocupă abia locul 31 în topul „Vocea Cartierelor”, cu un scor total de 66,8 puncte.

Cel mai bine punctate cartiere din București sunt „Cotroceni”, „Titan” și „Aviatorilor”, iar cel mai slab cotate cartiere sunt „Colentina”, „Tei” și „Doamna Ghica”.

Scorul obținut de fiecare cartier este format din media punctelor obținute la fiecare dintre cele 13 criterii de evaluare, respectiv:

• Siguranța – nivelul de siguranță resimțit de locuitori în cartier;
• Curățenia – nivelul de curățenie de pe străzile cartierului și din locurile principale ale acestuia;
• Parcările – nivelul de ușurință cu care se găsesc locuri libere de parcare;
• Transportul în comun – ușurința deplasării de la un punct la altul, cu transportul în comun;
• Pistele de biciclete – frecvența pistelor de biciclete existente în cartier;
• Liniștea – nivelul de liniște din cartier;
• Apa curentă – cu cât scorul este mai ridicat, cu atât nu există griji în legătură cu furnizarea apei;
• Salubrizarea – date locale legate de sistemele de salubrizare din cartiere;
• Gazul – cu cât scorul crește, cu atât probabilitatea de a întâmpina probleme cu sistemul de gaze scade;
• Canalizarea – un scor ridicat înseamnă un sistem de canalizare funcțional;
• Încălzirea – cu cât scorul este mai mare, cu atât sistemul termic funcționează cum trebuie;
• Gradul de mulțumire – cu cât scorul este mai ridicat, cu atât gradul de mulțumire este mai mare;
• Costul general al vieții – cu cât scorul este mai mare, cu atât mersul la piață sau la restaurant este accesibil.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro