Care sunt etapele referendumului. Președintele are atribuții exclusive în stabilirea temei; Rezultatul e consultativ

Cu toate acestea, conform unei hotărâri a CCR, din 2012, rezultatul acestui scrutin este obligatoriu. Prin decizia 682/2012, Curtea a constatat că „reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluție legislativă care nu respectă voința exprimată de popor la referendumul consultativ menționat este în contradicție cu prevederile constituționale ale art. 1, 2 si 61″- pct.1.12 din decizie”.

SUMAR:

• Iohannis scrie Parlamentului pentru demararea referendumului
• Carmen Dan despre referendum: „Din punctul meu de vedere, sunt alte priorităţi”
• Dragnea vrea și el referendum, pe două teme: familia și eliminarea imunităților; Despre Iohannis: Își cere suspendarea!

Potrivit legii 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, articolul 11, preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum, cu privire la probleme de interes naţional.

Problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de Preşedintele României, prin decret. Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea Preşedintelui.

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

Dacă Parlamentul nu îşi transmite punctul de vedere în termenul stabilit de 20 de zile, preşedintele României emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen, procedura constituţională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită.

Aducerea la cunoştinţă publică a datei referendumului naţional se face prin Monitorul Oficial al României, Partea I, şi prin presă, radio şi televiziune.

Ce a decis Curtea Constituțională în privința temelor referendumului național

Inițial, în legislație, mai precis articolul 12 din Legea referendului, adoptată în 2000 şi modificată în 2003, se preciza că preşedintele poate convoca referendum pe teme de interes naţional. Legea stabilea și care sunt temele de interes național: adoptarea unor măsuri privind reforma şi strategia economică a ţării, adoptarea unor decizii politice deosebite cu privire la regimul general al proprietăţii publice şi private, organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală, organizarea generaă a învăţământului, structura sistemului naţional de apărare, organizarea armatei, participarea forţelor armate la unele operaţiuni internaţionale, încheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internaţionale, integrarea României în structurile europene şi euroatlantice şi regimul cultelor.

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

Curtea Constituțională a decis, în 2006, că şeful statului este singurul care poate decide temele pentru consultarea populaţiei, iar Parlamentul nu se poate amesteca, cenzurându-i decizia. CCR a declarat neconstituțional articolul din Legea referendumului care enumera situaţiile şi temele considerate de interes naţional asupra cărora preşedintele poate solicita.

În motivarea deciziei, judecătorii CCR au explicat că preşedintele este singurul care poate decide problemele ce ţin de interes naţional, în baza cărora şeful statului poate cere referendum potrivit Constituţiei. Ei au arătat că stabilirea temelor este un „drept exclusiv” al preşedintelui, aşa cum se arată în Constituţie. Astfel, inclusiv consultarea Parlamentului pe tema referendumului – solicitare a Constituţiei în cazul consultării populare – poate avea doar rol consultativ, iar Legislativul nu poate bloca demersul.

Referendumul are rol consultativ; Precedentul referendumului pentru Parlament cu maxim 300 de aleși

Rezultatele referendumurilor organizate pentru demiterea Președintelui și a revizuirii Constituției sunt obligatorii. Referendumul declanșat de către Președinte, pentru a consulta populația cu privire la o problemă de interes național, este unul consultativ, iar efectele sale sunt indirecte.

Recomandări

Cine a ucis-o pe Geanina? Singurul suspect din anchetă, un profesor de istorie, a fost achitat definitiv, din lipsă de probe

Efectul indirect este explicat de CCR ca apărând în momentul în care rezultatul ”necesită intervenţia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune în operă voinţa exprimată de corpul electoral”. Nu există însă un termen până la care rezultatele trebuie puse în practică, așa că o decizie poate fi amânată la nesfârșit, așa cum s-a întâmplat cu referendumul pentru Parlament cu 300 de aleși.

Referendumuri declanșate de către Președintele României cu privire la probleme de interes național au mai fost organizate în 2007 și în 2009. În 25 noiembrie 2007, Președintele a consultat populația cu privire la introducerea votului uninominal pentru alegerile parlamentare. 81,36% dintre cei prezenți la vot au fost de acord cu votul uninominal, în timp ce 16,17% s-au pronunțat împotrivă. Prezența la vot fiind de 26,51%, referendumul a fost invalidat.

La 22 noiembrie 2009, cetățenii au fost chemați să se pronunțe cu privire la trecerea la un parlament unicameral și la reducerea numărului de parlamentari la maxim 300. Referendumul a fost validat, înregistrându-se o prezență la vot de 50,95%. 77,78% dintre alegători au răspuns cu „DA” la întrebarea privind trecerea la un Parlament unicameral și 22,22% cu „NU”. 88,84% dintre români au răspuns cu „DA” la întrebarea referitoare la reducerea numărului de parlamentari, în timp ce 11,16% cu „NU”.

Deși referendumul inițiat de Traian Băsescu a fost validat, Parlamentul nu a pus în aplicare rezultatul voinței populare. Ba, mai mult, în 2012, Parlamentul a votat sistemul de vot uninominal, pe colegii, care a dus la alegerea unui Legislativ cu 588 de deputati și senatori, un număr record, în istoria parlamentarismului din România.

Guvernul se ocupă de organizarea scrutinului pentru referendumul național

Guvernul stabileşte prin hotărâre programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru referendum.

Executivul trebuie să decidă bugetul şi cheltuielile necesare în vederea organizării şi desfăşurării scrutinului, modelul buletinului de vot, condiţiile de tipărire, gestionare şi utilizare a acestora, dar și măsurile care trebuie luate de autorităţile publice centrale şi locale pentru buna organizare şi desfăşurare a scrutinului.

Operaţiunile pentru desfăşurarea referendumului au loc în circumscripţiile electorale şi la secţiile de votare, organizate potrivit prevederilor Legii nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza copiilor de pe listele electorale permanente şi a celorlalte liste electorale prevăzute de lege.

Cetăţeanul care, în ziua referendumului naţional, se află într-o altă localitate decât cea în care este înscris în lista electorală poate să îşi exercite dreptul de vot în localitatea respectivă, la orice secţie de votare, urmând a fi înscris într-o listă suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, pe baza actului de identitate sau a adeverinţei care ţine loc de act de identitate.

În cazul organizării unui referendum naţional, se constituie birouri electorale de circumscripţie doar la nivel de judeţ şi la nivelul municipiului Bucureşti, birou electoral pentru secţiile de votare organizate în afara ţării, precum şi oficii electorale de sector al municipiului Bucureşti.

Cum se desfășoară campania pentru referendum și procesul de votare

Campania pentru referendum începe la data aducerii la cunoştinţă publică a datei referendumului. În campania pentru referendum partidele politice şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio disciminare, prin mitinguri, prin adunări publice şi prin mijloace de informare în masă.

Mijloacele folosite în campania pentru referendum nu trebuie să contravină ordinii de drept, mai prevede legea 3/2000.

Ca la orice tip de scrutin,  secțiile de votare se deschid la ora 7,00 şi se închid la ora 23,00. Cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin DA sau NU asupra problemei supuse referendumului de către președintele României.

Rezultatele centralizate la nivel naţional de către Biroul Electoral Central, cuprinzând numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare răspuns de pe buletinul de vot şi numărul voturilor nule, se înaintează, cu pază militară, la Curtea Constituţională, în termen de 24 de ore de la încheierea centralizării.

Curtea Constituţională prezintă Parlamentului un raport cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional şi confirmă rezultatele acestuia.

Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, și nu un prag de 50%, prezență, cât era prevăzut inițial în legislație. În plus, rezultatul referendumului este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel putin 25% din cei înscriși în listele electorale permanente.

Președintele Klaus Iohannis a scris marți Parlamentului pentru demararea referendumului pe probleme de interes național. Președintele a declanşat, în conformitate cu prevederile art. 90 din Constituţia României, procedura privind organizarea unui referendum naţional prin care poporul să-şi exprime voinţa cu privire la următoarea problemă de interes naţional: continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice.

Urmărește-ne pe Google News