Care sunt instituţiile care încalcă frecvent drepturile omului în România

Studiul, prezentat marţi de APADOR-CH, a fost realizat pe un eşantion de 1.564 de persoane de peste 18 ani pentru a stabili care este atitudinea şi experienţa acestora cu privire la respectarea drepturilor omului şi discriminarea în România, dar şi percepţia legată de activitatea şi rolul instanţelor naţionale şi al CEDO.
Iniţiatorii studiului au constatat că, deşi 80 la sută dintre români cunosc Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, aceasta având o notorietate ridicată, există un deficit major de informare pe tema drepturilor omului, 72 la sută dintre români declarându-se slab informaţi sau deloc informaţi în legătură cu acest aspect.
Cele mai menţionate drepturi ale omului sunt dreptul la liberă exprimare (18 la sută), dreptul la viaţă (12 la sută), dreptul la muncă (nouă la sută) şi dreptul la libertate şi siguranţă (opt la sută), iar în proporţie mai redusă sunt menţionate dreptul la sănătate (cinci la sută), dreptul de vot, dreptul la educaţie şi dreptul la libertatea de gândire, de conştiinţă şi religie (câte patru la sută).
„De reţinut este faptul că sunt menţionate drepturi care nu există în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cum ar fi dreptul la muncă sau dreptul la sănătate, ceea ce confirmă deficitul de cunoaştere pe tema drepturilor omului. De asemenea, există o percepţie negativă cu privire la respectarea drepturilor omului în România, 80 la sută dintre români fiind de părere că drepturile omului se respectă în mică măsură sau chiar deloc”, a explicat sociologul Dan Jurcan de la IRES.
Printre cele mai încălcate drepturi sunt menţionate: dreptul de a fi judecat echitabil (61 la sută), dreptul la despăgubiri în caz de eroare judiciară (59 la sută) şi dreptul de protecţia a proprietăţii (58 la sută).
O altă concluzie este că discriminarea este încă un fenomen puternic perceput în România, 36 la sută dintre respondenţi declarând că s-au simţit discriminaţi.
De asemenea, nu există o cunoaştere foarte clară a procedurii de reacţie în caz de discriminare, numai 1 din 3 români fiind familiarizat cu procedura.
La nivel perceptiv, cele mai discriminate categorii de persoane sunt cele cu o altă orientare sexuală decât heterosexuală (67 la sută), infectate cu HIV (66 la sută), de etnie romă (65 la sută), cu handicap (63 la sută) şi femeile (50 la sută).
În opinia românilor, instituţiile care încalcă cel mai frecvent drepturile omului sunt Guvernul (ministere, agenţii guvernamentale) – 62 la sută, instanţele de judecată (60 la sută), Parlamentul şi sistemul de sănătate (57 la sută) şi administraţia publică locală (50 la sută).
La polul opus, instituţiile care încalcă cel mai puţin drepturile omului sunt armata (şase la sută), şcoala (22 la sută), preşedintele României (23 la sută) şi biserica (24 la sută).

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro