Care sunt motivele reluării atacurilor asupra Fâșiei Gaza de către Israel? Ce spun criticii lui Netanyahu

Printre victime se numără atât oficiali de rang înalt ai Hamas, cât și numeroși civili, inclusiv femei și copii. Spitalele și echipele de salvare din Gaza au raportat că sunt copleșite de numărul mare de răniți.

Israelul a emis ordine de evacuare pentru anumite zone din nordul și centrul Gazei, indicând posibilitatea unui atac terestru iminent. Mulți palestinieni, care abia recent reveniseră la casele lor distruse, sunt forțați din nou să plece.

Guvernul israelian justifică ofensiva prin necesitatea de a elimina conducerea Hamas, despre care afirmă că și-a refăcut structurile de comandă și controlează din nou teritoriul. De asemenea, oficialii israelieni susțin că această strategie va contribui la eliberarea mai multor ostatici.

Negocieri eșuate și reluarea ostilităților

Atacurile israeliene au fost reluate la 16 zile după încheierea primei faze a unui armistițiu convenit în ianuarie, care ar fi trebuit să conducă la încetarea definitivă a războiului, retragerea Israelului din Gaza și eliberarea tuturor ostaticilor.

Conflictul a început pe 7 octombrie 2023, când un atac Hamas asupra Israelului a ucis 1.200 de persoane, majoritatea civili. Răspunsul israelian a provocat moartea a peste 48.700 de persoane în Gaza, conform surselor locale.

Recomandări

Câți bani au costat zborurile speciale ale lui Klaus Iohannis în 11 ani (2015-2025). DOCUMENTE

Negocierile indirecte dintre părți s-au blocat, fiecare acuzând cealaltă tabără de încălcarea acordului. Hamas susține că Israelul nu și-a respectat angajamentul de a trece la a doua fază a armistițiului, care ar fi trebuit să ducă la încetarea permanentă a focului.

Israelul, în schimb, a propus prelungirea primei etape cu 30-60 de zile pentru a permite eliberarea mai multor ostatici în schimbul prizonierilor palestinieni, propunere respinsă de Hamas.

Factori politici și strategici în decizia Israelului

Criticii premierului Benjamin Netanyahu consideră că reluarea ofensivei este determinată și de factori politici interni. Netanyahu se confruntă cu presiuni din partea aliaților săi de extremă dreapta, care se opun încheierii conflictului.

De asemenea, el este implicat într-un proces de corupție, iar reînceperea războiului îi permite să amâne prezența la audieri și să își consolideze poziția politică.

În plus, Israelul a primit un sprijin militar semnificativ din partea SUA, ceea ce i-a permis să-și refacă stocurile de muniție și să repare echipamentele, oferindu-i capacitatea de a continua operațiunile.

Oficialii israelieni susțin că aceasta este doar prima etapă a unei ofensive mai ample, care va continua până la eliberarea celor 59 de ostatici israelieni rămași în Gaza, dintre care mai mult de jumătate sunt presupus morți.

Recomandări

Interpelare în Parlament, după un articol din Libertatea. Ministerele Economiei și Apărării dau vina unul pe altul cu privire la fabricile de armament

Criza umanitară se agravează

Blocada impusă recent de Israel asupra Gazei a dus la o criză umanitară severă. Deși în timpul încetării focului din ianuarie a fost permisă livrarea de ajutoare, Israelul a restricționat din nou accesul acestora, susținând că Hamas le folosește în scopuri proprii, acuzație pe care gruparea o neagă.

Agențiile de ajutor estimează că stocurile de alimente și medicamente disponibile în Gaza mai pot dura aproximativ trei săptămâni, însă intensificarea luptelor îngreunează distribuirea acestora.

Ofensiva israeliană va duce inevitabil la noi victime civile, distrugeri și strămutări în masă, în timp ce perspectiva unei soluții diplomatice pare tot mai îndepărtată.

Urmărește-ne pe Google News