„A venit momentul să ne consolidăm fundația, să facem investiții îndrăznețe în familiile noastre, în comunitățile noastre, în națiunea noastră”, declara Joe Biden, citat de The New York Times, la o adunare din Cleveland, organizată în luna mai.

La finalul lunii mai, Casa Albă a lansat prima cerere de buget a președintelui Statelor Unite pentru anul fiscal 2022, care va începe la 1 octombrie 2021. Suma se ridică la 6 trilioane de dolari, cea mai mare din ultimii 76 de ani. 

Câteva puncte esențiale ale bugetului propus de Biden

  • Peste 800 de miliarde de dolari pentru lupta împotriva schimbărilor climatice, inclusiv investiții în energia curată;
  • 200 de miliarde pentru accesul gratuit la educație al copiilor de 3 și 4 ani;
  • 109 miliarde de dolari pentru a oferi doi ani de facultate comunitară gratuită tuturor americanilor;
  • 225 de miliarde de dolari pentru un program național dedicat familiilor și pentru concedii medicale;
  • 115 miliarde de dolari pentru drumuri și poduri;
  • 160 de miliarde de dolari pentru transportul public și căile ferate;
  • 100 de miliarde de dolari pentru a îmbunătăți accesul la internet în bandă largă pentru fiecare gospodărie americană.

Momentan, planul financiar îndrăzneț al lui Biden nu este altceva decât o sumă de propuneri care trebuie aprobată de Congres. Însă cum democrații controlează Camera și Senatul, președintele are șanse mari să-și vadă mare parte din agendă aprobată.

Congresul are timp până la sfârșitul lunii septembrie să adopte bugetul propus de administrația Biden. Dacă nu reușeşte, guvernul şi-ar putea închide parțial activitatea.

Inegalitatea veniturilor, o prioritate

Potrivit unei analize Financial Express, una dintre prioritățile administrației Biden este să amelioreze decalajele de venituri, care au efecte nocive asupra sistemului politic și economic al Statelor Unite. Administrația de la Casa Albă vrea să îmbunătățească situația financiară a cetățenilor săraci și din clasa de mijloc, categoriile cele mai afectate de pandemia de COVID-19.

Având în vedere absența unor reglementări semnificative privind contribuțiile private și instituționale către candidații la alegeri și cele două mari partide politice, influența contribuabililor bogați asupra elaborării politicilor și a legislației a devenit uriașă, notează Financial Express.

Administrația Biden susține că Guvernul SUA a redus în mod succesiv impozitele pentru americanii înstăriți și pentru corporații, atrăgând efecte devastatoare. De pildă, a făcut foarte dificilă finanțarea angajamentelor existente ale SUA în ce privește programele de plasare socială. De asemenea, scăderea veniturilor Guvernului SUA a dus la scăparea de sub control a datoriei americane.

Din punct de vedere economic, inegalitatea poate fi considerată unul dintre factorii motori ai tulburărilor sociale – în special pe linie rasială. Un raport al Pew Research Center, publicat înainte de izbucnirea pandemiei, arată că gospodăriile cu venituri superioare au realizat câștiguri disproporționate în ultimii ani. În același timp, dimensiunea clasei de mijloc din SUA s-a micșorat, în timp ce sărăcia s-a acutizat.

Impozite mai mari pentru corporații și bogați

Președintele Joe Biden vizează creșterea semnificativă a impozitelor pentru americanii cu venituri de peste un milion de dolari pe an | Foto: EPA

Cheltuielile masive prezentate în bugetul Biden ar urma să fie finanțate prin creșterea impozitelor corporațiilor și ale bogaților. Aripa progresistă a partidului democrat luptă de mult timp pentru această măsură, însă a fost mereu împiedicată de coaliția republicanilor și a democraților moderați.

Dacă bugetul va fi aprobat de Congres, cei mai bogați americani, cu venituri de peste un milion de dolari pe an, vor suporta o creștere semnificativă a impozitelor – de la 23,8% la o rată maximă de 43,4%.

Măsuri care descurajează China

Prin cele 715 miliarde de dolari alocate pentru apărare, bugetul reflectă și strategia lui Biden de a contracara amenințarea Chinei la adresa intereselor globale ale SUA. Procedând astfel, Biden se bazează pe orientarea politică stabilită de predecesorul său, Donald Trump, ceea ce îi crește șansele de a primi toate voturile necesare pentru aprobarea bugetului.

Unul dintre aspectele notabile ale cheltuielilor legate de apărare este creșterea cu 2,7% a salariului Forțelor armate americane. În plus, o bună parte din resurse vor fi folosite pentru modernizarea arsenalului nuclear american – o altă măsură de a descuraja China.

Bani pentru zile negre

Având în vedere efectele devastatoare ale COVID-19 în SUA, nu este o surpriză că Centrul pentru Controlul Bolilor (CDC) beneficiază de o atenție specială din partea președintelui, cu o propunere de finanțare de 8,7 miliarde de dolari. Deși raportată la bugetul total poate părea o sumă mică, reprezintă cea mai mare creștere în aproape 20 de ani.

Cea mai mare parte a acestei finanțări va fi destinată formării epidemiologilor și consolidării capacității internaționale pentru amenințările emergente.

Schimbările climatice, luate în serios

Spre deosebire de predecesorul său, Joe Biden crede că schimbările climatice sunt provocate de om și reprezintă o criză globală iminentă. Motiv pentru care a alocat o sumă semnificativă, de 36 de miliarde de dolari, pentru combaterea schimbărilor climatice. Este o creștere de 14 miliarde de dolari comparativ cu 2021.

Dacă vor fi aprobate, cheltuielile interne destinate inițiativelor privind energia curată ar fi cele mai mari întreprinse vreodată de orice guvern american.

De asemenea, bugetul alocă 1,2 miliarde de dolari către un fond verde pentru climă, destinat pentru a sprijini eforturilor țărilor în curs de dezvoltare de a reduce emisiile de carbon și de a face față schimbărilor climatice.

Aceste alocații bugetare arată lumii că administrația Biden este serioasă în legătură cu aderarea la Acordul climatic de la Paris, pe care SUA îl abandonaseră în timpul mandatului lui Donald Trump.

Biden și-a stabilit și un alt obiectiv ambițios. Vrea să reducă la jumătate emisiile de carbon până la jumătatea anului 2030, depășind cu mult cerințele Acordului de la Paris.

Care sunt riscurile?

Pe de altă parte, dacă planul bugetar intră în vigoare, datoriile ar ajunge la 117% din PIB până în 2031, potrivit BBC. Consilierul economic de la Casa Albă, Cecelia Rouse, a recunoscut că economia americană se confruntă deja cu o creștere a inflației, dar estimează că, în timp, se va stabiliza la o rată anuală de aproximativ 2%.

Unii economiști, inclusiv Larry Summers, care i-a consiliat pe foștii președinți Barack Obama și Bill Clinton, au avertizat că astfel de cheltuieli guvernamentale ar putea duce la o creștere și mai mare a inflației, forțând Rezerva Federală să crească ratele dobânzilor.

Bugetul Biden proiectează o suplimentare a datoriilor SUA cu 14,5 miliarde de dolari în următorul deceniu, însă estimează că planul va fi acoperit complet în decursul a 15 ani, deficitul fiind înghițit de creșterea impozitelor.

Liderul grupului republican din Senat, Mitch McConnel, a numit planul lui Biden „un vis socialist”, în timp ce senatorul Jerry Moran, din Kansas, este de părere că generațiile viitoare vor fi condamnate la datorii împovărătoare.

 
 

Urmărește-ne pe Google News