Deşi sindromul burnout nu se restrânge la anumite categorii profesionale ci poate afecta orice persoană expusă la un stres de lungă durată, sunt câteva domenii în care sindromul este mai prezent pentru că nivelul de consum pishic este mai mare.
Iată câteva domenii de activitate în care este mai des întâlnit burnout-ul.
Medic şi asistenţa medicală: Doctorii ajung să simtă efectele grave ale sindromului burnout din cauza sarcinilor specifice îngrijirii pacienţilor, munca peste program şi prea multe atribuţii administrative. Burnout-ul este destul de întâlnit şi în rândul asistentelor medicale. De vină ar fi numărul prea mic de asistente disponibile la prea mulţi pacienţi sau turele prea lungi pe care această meserie le implică.
Slujba de profesor are cea mai mare rată de burnout dintre toate meseriile din serviciul public, în parte din cauza condiţiilor de muncă şi a accesului slab la tehnologie.
Avocatura este una dintre profesiile în care burnout-ul apare foarte des. Cauzele pot fi natura meseriei, axată pe rezolvarea de probleme, dar şi competitivitatea extremă, atât pentru clienţi cât şi între asociaţi.
Nici poliţiştii nu scapă de efectele sindromului burnout. Această profesie presupune gestionarea unor situaţii riscante, stresante, dar şi un stil de viaţă agitat, în care ai de-a face cu cele mai urâte faţete ale naturii umane, zi de zi.
În România nu există estimări care să ateste cât de mare este deficitul provocat de cei care se prezintă zilnic la serviciu fără a produce însă nimic. De ruşine ori din frica de a nu-şi pierde statutul social sau situaţia financiară, foarte puţini angajaţi îşi permit să ia o pauză de recuperare de câteva luni. Ceilalţi, aflaţi într-un dezechilibru profund, se aleg doar cu o epuizare cronică care uneori poate deveni fatală.