Caroline Kennedy Pipe, expert britanic în studii de război: „Diplomația va pune capăt războiului din Ucraina și, probabil, va fi nesatisfăcătoare pentru toată lumea” 

Caroline Kennedy Pipe manifestă pesimism în legătură cu finalul acestui război și prezice că negocierile dintre ucraineni și ruși nu vor fi satisfăcătoare pentru nicio parte. 

Interviul a fost realizat în marja conferințelor Rațiu Dialogues on Democracy, organizate în parteneriat cu think tank-ul London School of Economics, LSE IDEAS. 

„Avem un război care remodelează opiniile Occidentului și extinderea NATO” 

Libertatea: În Vest există o confuzie cu privire la natura acestui război. Unii experți susțin că asistăm la un al doilea Război Rece, dar cu caracteristici diferite. Alții spun că este un război convențional limitat. Alți experți susțin, de asemenea, că asistăm în prezent la un al treilea război global, cu propriile sale caracteristici unice. Clarificarea terminologiei acestui război este esențială, deoarece fără o înțelegere clară a naturii sale, nu îl putem diagnostica eficient. Așadar, care este părerea dumneavoastră în această privință? 

Recomandări

Cum vor liberalii să schimbe legea ca să ajungă Klaus Iohannis senator. Președintele ar putea candida fără a fi nevoit să demisioneze SURSE

Caroline Kennedy Pipe: În primul rând, cred că este un război convențional între state. Acesta este rezultatul invaziei rusești din Ucraina, iar Ucraina și-a exercitat dreptul la autoapărare. Am fost obișnuiți cu războiul global împotriva terorismului, care a însemnat că am luptat împotriva unor inamici asimetrici precum al-Qaeda, dar acesta este un război între două părți, purtat cu un amestec de metode de război tradiționale și noi.
În acest sens, este un război tradițional, însă aveți dreptate că are o altă caracteristică, și anume că Ucraina nu este singură. Astfel, prietenii și partenerii sunt implicați în ceea ce s-ar putea numi un război prin proxy, deoarece, deși nu s-au angajat să pună un număr mare de trupe pe teren (dar forțele speciale sunt acolo), s-au angajat să sprijine Ucraina din punct de vedere militar și material. Așadar, avem un război convențional, dar avem și ceea ce eu numesc un tip de război prin proxy. Occidentul va permite Ucrainei să lupte în timp ce furnizează capabilitățile materiale. Acest lucru, la rândul său, a declanșat ceea ce am putea numi al treilea Război Rece. Primul Război Rece a durat până în jurul anului 1982. Am avut un al doilea Război Rece de la apariția lui Mihail Gorbaciov și până la mijlocul anilor 1990. Actualul Război Rece a început cu adevărat în 2014, dar rădăcinile sale pot fi urmărite înapoi la războiul din Georgia din 2008 și, desigur, la anexarea Crimeei.
Acest Război Rece nu este, desigur, rece în sensul că avem un număr uriaș de trupe pierdute prin războiul de uzură. Occidentul, pentru moment, în funcție de cine va prelua Casa Albă în toamnă, furnizează cantități enorme de arme letale, bani, instruire și utilizarea forțelor speciale. Și avem acum o luptă ideologică cu privire la viitorul comunității internaționale. Așadar, avem un război care remodelează opiniile Occidentului, extinderea NATO și o creștere a cheltuielilor de apărare în cadrul alianței. În acest război avem Rusia, susținută de China. 

Recomandări

Evaluator achitat pentru despăgubiri frauduloase acordate lui Gigi Becali: „a umflat” valoarea unui teren din Voluntari cu 164%, dar „fapta nu a fost săvârșită cu vinovăție”

– O dilemă de securitate a acestui război este teama de escaladare. Acesta este motivul pentru care, la începutul războiului, atât americanii, cât și europenii au impus restricții privind livrarea de armament. Astăzi, observăm că statele vestice ridică treptat interdicția, însă nimic nu pare să se schimbe. Când ucrainenii au început să folosească arme occidentale în interiorul granițelor ruse, Rusia nu a reacționat împotriva Vestului.  În acest război, unde sunt, de fapt, liniile roșii dintre Rusia și Occident?

– Am început cu marea speranță că acesta nu va deveni un război de uzură, că rușii se vor retrage în fața opoziției, dar acum ne confruntăm cu ceea ce noi numim creeping escalation. Pentru că avem mai mult sau mai puțin un impas pe teren, suntem martorii unei schimbări a liniilor roșii. După cum am văzut, am început prin a spune ucrainenilor, nu, nu puteți avea anumite tipuri de arme. Acum aceste arme sunt furnizate, chiar dacă nu în numărul dorit de ucraineni. Am declarat că noi, în Occident, nu vom permite ca armele noastre să fie folosite pe teritoriul Rusiei, iar acum orașele rusești sunt atacate, precum și populația civilă. Bineînțeles, Rusia continuă să atace Ucraina, astfel încât avem o poziție de dinte pentru dinte și o luptă pentru distrugerea moralului civil și politic. 

Recomandări

Tensiuni în filialele USR din teritoriu. Susținătorii lui Lasconi, trași pe linie moartă de colegi din grupări interne concurente. Cazul Tanasă de la Iași

Acum, speranța este că, în ciuda a ceea ce spune Putin, și el este provocator, Occidentul nu va reacționa direct la amenințările sale nucleare. Dar aceasta este acum o chestiune de voință și descurajare. 

Războiul ruso-ucrainean a schimbat paradigma în domeniul intelligence-ului

– Expertul în studii de securitate Barry Buzan a publicat în urmă cu câteva luni un articol despre tipologia războiului ruso-ucrainean. El a spus că există două caracteristici ale acestui război: dronele și războiul cibernetic. Iar aceste două caracteristici blurează granițele dintre un război cald și un război rece. În aceste zile, în România, o dronă rusească a intrat în spațiul nostru. Dilema este cum trebuie să reacționăm la aceste drone? Cum reacționează NATO la aceste drone? 

– Barry Buzan are perfectă dreptate. Dronele s-au dovedit a fi cruciale în acest război, permițându-ne să reducem numărul de soldați la sol, să evităm provocările aviației, cum ar fi bombardamentele strategice, și să menținem o prezență oarecum limitată. Dronele sunt importante și s-au dovedit decisive în multe privințe, atât pe uscat, cât și pe mare. Proliferarea dronelor este o parte inevitabilă a războiului modern, așa cum am văzut în Nagorno-Karabah. Această lecție nu a fost uitată nici de țări precum Turcia și Iranul. De asemenea, Buzan are dreptate când spune că războiul cibernetic este important, indiferent cum îl definim. Însă am văzut drone în uz încă de la primul Război din Golf. 

Dar al treilea aspect pe care trebuie să îl înțelegem este că acest război este complet nou din perspectiva avantajului în materie de intelligence. Intelligence-ul din surse publice este ceva nou.

Monopolul statelor asupra informațiilor a fost spart în acest război.
Cei care au telefoane, civilii și actorii din sectorul privat publică cu toții, din oră în oră, informații cu privire la progresul trupelor, atacurile asupra orașelor și infrastructurii. Toate acestea pot fi găsite pe internet, iar agențiile de informații ale statelor au fost nevoite să admită că multe dintre aceste informații sunt exacte. Acesta este un domeniu crucial, deoarece a transformat războiul într-un război al narațiunilor. Care sunt cifrele exacte cu privire la cei uciși? Armata ucraineană avansează? Unde se ascund rușii? Și pentru populația britanică, precum și pentru cea ucraineană, ca și pentru cea română, întrebarea este aceeași: pe cine credem?
Deoarece agențiile de informații de stat sunt acum expuse unor informații din surse deschise, furnizate de pasionați, de oameni aflați pe teren, de telefoane mobile, de știri false, ce credem? Așadar, cel care controlează această poveste și celelalte surse de informații are un avantaj uriaș. Barry Buzan are dreptate la punctele unu și doi, dar al treilea factor este sursa deschisă de informații.
De aceea populațiile sunt confuze. În cine avem încredere? Cine are cifrele corecte ale victimelor? Atacul cu drone a ucis într-adevăr atât de mulți oameni? 

– Există o tensiune între o parte din ramura militară americană care pledează pentru victoria Ucrainei pe front, iar pentru acest obiectiv, Ucraina ar trebui ajutată substanțial mai mult din punct de vedere militar, și o școală de gândire politico-diplomatică, ce pune accent mai mult pe negociere diplomatică pentru rezolvarea conflictului. Credeți că va urma o perioadă în care Vestul va cere mai aprins să înceapă negocierile? 

– Cred că în orice război, indiferent de ceea ce se spune, negocierile continuă. Negociatorii  semnalează tot timpul ce este posibil și ce este permis. Acum punem deoparte cine are dreptate și cine nu. Negocierile vor avea loc, diplomația va pune capăt războiului și, probabil, va fi nesatisfăcătoare pentru toată lumea.
Aș prezice cu tristețe că vom avea o linie în care trupele s-au luptat între ele probabil până la un nivel de epuizare și apoi va exista o înțelegere, ceea ce înseamnă probabil Crimeea sub control rusesc și părți din Donbas. Kievul va fi de acord să fie neutru, dar Kievul își menține integritatea pentru care a luptat atât de mult. Ceea ce se spune întotdeauna despre orice înțelegere, este că ea nu satisface pe nimeni. Dar cred că impulsul acum este de a opri decesele. Suntem la 460.000 de morți. 

Acesta este un număr uriaș de decese și de aceea oamenii îl compară acum cu Războiul din Coreea. Războiul din Coreea s-a încheiat cu partiția, iar Coreea este încă împărțită. 

–Pentru războiul din Coreea nu avem încă un tratat de pace.
-Dar avem un armistițiu. Și apoi ai relațiile care s-au dezvoltat după aceea. Așa este, vorbim despre un război perpetuu. 

–Este o caracteristică a Războiului Rece ca unele războaie să fie prea lungi. 

-Așa este. Știm ce s-a întâmplat în Primul Război Mondial când am avut un armistițiu. Oamenii sunt, așa cum am spus, nemulțumiți, nesatisfăcuți. Dar acest punct de vedere ar putea fi luat în considerare pe măsură ce victimele se înmulțesc. Care este toleranța oamenilor față de acest război? Ucrainenii sunt nevoiți să își prelungească vârsta de recrutare, care acum a scăzut la 25 de ani, până dincolo de vârsta mijlocie. Și se va ajunge, indiferent de arme, de drone, la trupe și sacrificii.

Până în acest moment, ofertele de pace au fost nesatisfăcătoare

– Credeți că, odată cu încheierea alegerilor americane, americanii vor începe să pledeze pentru revenirea la masa negocierilor?

– Cred că deja o fac. De-a lungul războiului, au existat semnale, discuții și încercări de pace; totuși, ofertele făcute nu au fost satisfăcătoare.

Cine va prelua Casa Albă știm că va fi extrem de important, dar viziunea americană se concentrează asupra Indo-Pacificului și Taiwanului. Ei au multe trupe acolo. Dacă teatrul de operațiuni din Europa va fi consolidat, ar însemna mai multe trupe americane pe teren și este puțin probabil ca noul președinte să dorească să facă această mișcare.

– Credeți că este posibil să nu existe niciun învingător la sfârșitul acestui război?

– Nu cred că, în vremurile moderne și după experiențele din Irak și Afganistan, mai discutăm cu adevărat despre noțiunea de victorie.
Strategii în general nu o fac, pentru că noțiunea este atât de evazivă. Și nu spunem, ca în Al Doilea Război Mondial, „capitulare necondiționată”. Majoritatea războaielor se termină într-o mocirlă dezastruoasă, unde uneori are loc un război civil, cum a fost Irakul. În Afganistan are loc o masivă restrângere a drepturilor omului. Așa cred eu că arată, din păcate, războiul. 

– Vietnamul a avut un învingător?

– Vietnamul a avut un învingător, în funcție pe cine asculți. Ceea ce susțin americanii este că nu au pierdut militar, ci politic și cred că acesta este călcâiul lui Ahile al Occidentului. Americanii sunt probabil cea mai mare forță militară din lume, dar nu câștigă foarte des, pentru că politica lor internă este pe termen scurt, și nu pe termen lung.

– Care este cel mai rău scenariu pentru voi și pentru Europa?

– Cred că ceea ce s-a întâmplat este că, și acest lucru este din nou foarte tragic, am înțeles, în sfârșit, ce este regimul lui Putin.
Suntem mai înțelepți și mai triști. Și asta înseamnă că vom fi mai bine pregătiți. Gândiți-vă la Finlanda, gândiți-vă la Suedia! 

Nu vor fi rezultate bune. Trebuie să așteptăm și să vedem, dar, între timp, finalul va fi nesatisfăcător. Sper doar că vom învăța multe lecții din asta pentru alte situații similare. 

Urmărește-ne pe Google News