ComenteazăDoar în primele nouă luni ale acestui an, poliţiştii români de frontieră au depistat aproape 300 de paşapoarte româneşti şi cărţi de identitate contrafăcute. O cifră care, cu toate problemele din Orientul Apropiat, este în scădere faţă de anul trecut, când au fost găsite 400 de astfel de falsuri. Conform reprezentanţilor Serviciului de Expertiză a Documentelor de Călătorie şi Criminalistică din IGPF, cu 178 de cărţi de identitate false descoperite în primele trei trimestre ale anului, CI românească este pe primul loc în UE ca document de călătorie contrafăcut.
Anul 2007, cel mai «bogat»
“Anul acesta am depistat 178 de cărţi de identitate şi 119 paşapoarte contrafăcute. Falsurile, parţiale sau totale, au fost confirmate prin rapoarte de constatare şi expertize criminalistice trimise organelor judiciare”, ne-a declarat comisarul-şef Relu Neaţu, şeful Serviciului de Expertiză a Documentelor de Călătorie şi Criminalistică. Recordul de falsuri a fost înregistrat în 2007, anul în care România a aderat la Uniunea Europeană, când au fost interceptate peste 700 de falsuri! Cele mai multe dintre acestea erau folosite de cetăţeni ai Republicii Moldova care voiau să ajungă în Occident.
Preţuri pentru toate buzunarele
Din anchetele care au urmat acestor capturi a reieşit că fugarii scot din buzunar între 100 şi 5.000 de euro pentru un document falsificat, în funcţie de client şi de zona în care vrea să ajungă. Preţul se reflectă, fireşte, în calitatea «lucrării». “Clientul nu ştie pe ce dă banii. I se spune că are un act «beton», dar el nu se pricepe, iar la graniţă se vede falsul şi e prins. Traficanţii de persoane, care sunt mână-n mână cu falsificatorii, se protejează la maximum. Oferă clientului doar un nume mic, în cel mai bun caz. Acţionează precum teroriştii, în celule independente”, ne-a dezvăluit un ofiţer care a participat la prinderea unor traficanţi. De altfel, în acest circuit sunt implicaţi cetăţeni din Republica Moldova, dar şi din Bulgaria, Grecia şi Turcia, care colaborează cu traficanţii români.
Falsificatorii au aparatură sofisticată
“Înainte se lucra cu penseta, cu acul şi cu lupa la depistarea falsurilor. Falsificatorii înlocuiau fotografia prin dezlipire, foloseau lipici. Scrisul era şters mecanic. Acum avem videocomparatoare spectrale performante, capodopere în domeniu, care dau verdictul pe loc. Fie că e vorba de vize, ştampile sau acte auto false. Dar şi traficanţii s-au modernizat şi lucrează cu scannere şi imprimante performante. Pot să aibă asemenea laboratoare chiar şi în apartamente, unde scanează actul original, îl şterg chimic şi aşază pe el noile date, inclusiv fotografia”, susţine comisarul-şef Relu Neaţu.