Guvernul a adoptat, miercuri, o Hotărâre de Guvern prin care se stabilesc forma și conținutul cărții electronice de identitate, a cărții de identitate simple, precum și a cărții de identitate provizorie ce vor fi emise din momentul în care va fi asigurată infrastructura tehnică necesare.
„Noua carte de identitate electronică, pe care cetățenii români o vor putea solicita începând cu luna august, va avea dimensiuni reduse faţă de actualul document și va conține elemente de securitate care vor asigura posesorilor garanția că identitatea nu le poate fi furată, iar instituțiilor publice sau private certitudinea că persoana care prezintă actul de identitate este titularul datelor de identificare înscrise pe acest document”, a declarat miercuri Lucian Bode, ministrul afacerilor interne.
Conform Regulamentului UE, țara noastră trebuie să fie pregătită să elibereze cărți de identitate electronice începând cu data de 2 august.
Actele de identitate actuale ale românilor vor fi înlocuite pe măsură ce expiră, dar nu mai târziu de 3 august 2031. Cât sunt încă valabile, actualele cărți de identitate pot fi folosite pentru a circula în UE.
Buletinele fără CIP, valabile doar în România
Prima etapă a acestui proiect, cea privind armonizarea legislației interne cu cea europeană, a fost realizată anul trecut. Astfel, OUG nr. 97/2005, ordonanța de urgență care reglementează eliberarea actelor de identitate pentru cetățenii români, a fost modificată prin Legea nr. 162/2020, care a intrat anul trecut în vigoare.
Noile documente, introduse la recomandarea UE (prin Regulamentul 2019/1157), au dimensiunile unui card bancar și conțin și date stocate pe CIP, cum ar fi imaginea titularului, amprentele și semnătura electronică a acestuia.
Isteria creată în jurul actelor de identitate cu CIP și amprente digitale a determinat autoritățile române să adopte măsuri suplimentare față de Regulamentul UE.
Astfel, cetățenii pot opta pentru cărți de identitate simple, fără zona CIP. De asemenea, chiar și cazul celor cu CIP, ei pot refuza să li se ia amprentele.
Amprente digitale, doar cu acordul titularului
Chiar și cu acte de identitate electronice, dar fără amprente, nu putem călători în UE. Regulamentul adoptat de Parlamentul European în 2019 spune că amprentele, ca și imaginea facială, denumite generic „date biometrice”, trebuie incluse în noile cărți de identitate, care permit libera circulație în UE.
Chestorul Giulescu a explicat, pentru Libertatea, că prevederile adoptate în plus față de Regulamentul UE se aplică doar intern, în România.
„Prin actul normativ intern, noi nu am făcut derogări de la Regulamentul UE, ci am stabilit niște norme aplicabile doar în România. Din considerente care țin de modul în care populația din România abordează acest subiect (al CIP-ului – n.r.), există această posibilitate de eliberare a unui document de identitate neelectronic. Dar este clar că în temeiul unui astfel de document nu se poate exercita dreptul la liberă circulație în UE”, a precizat acesta.
Măsura colectării amprentelor este considerată execesivă de mai multe organizații pentru protecția drepturilor omului din Uniunea Europeană. În Belgia, unde colectarea amprentelor papilare devine obligatorie, măsura a fost contestată recent în justiție.
În România, legislația internă adoptată anul trecut precizează clar că, în cazul amprentării, aceasta se poate face numai cu „acordul expres” al solicitantului.
Nu se știe cât va costa
La ora actuală nu se știe cu exactitate nici cât îi va costa pe români noua carte de identitate. În prezent, pentru eliberarea unei cărți de identitate se achită o taxă de 7 lei, prin CEC Bank, Poșta Română, sau la ghișeul la care se depun actele.
Legea spune că echipamentele și softurile necesare realizării cărților electronice de identitate trebuie achiziționate de Imprimeria Națională. Pe lângă aparatele care vor imprima noile cărți electronice de identitate , vor trebui achiziționate și aparate pentru colectarea amprentelor papilare.
Cum arată și ce va conține cartea electronică de identitate
Cartea de identitate electronică are formatul unui card bancar obișnuit (85,50 mm lungime și 53,98 mm lățime), care conține informații și inscripții pe ambele părți.
- Pe față sunt inscripționate următoarele date:
- denumirea statului emitent
- tipul documentului
- numele de familie
- prenumele
- genul titularului (F/M)
- cetățenia
- data nașterii
- codul numeric personal (CNP)
- numărul documentului
- data expirării valabilității
- semnătura olografă a titularului
- imagina facială a titularului
Pe verso pot fi găsite următoarele:
- domiciliul
- data emiterii și autoritatea emitentă
- zona de citire automată cu caractere identificabile optic (MRZ)
- zona CIP
Cartea de identitate simplă are aceleași informații înscrise pe ea ca și cea electronică. Ea va fi imprimată pe o singură parte și are dimensiunile actualei cărți de identitate ((lungimea – 105 mm; lăţimea – 74 mm și grosimea – 0,7 mm), potrivit Hotărârii de Guvern adoptate miercuri de Executiv.
În format electronic (CIP) se înscriu:
- datele din formatul tipărit, cu excepția semnăturii olografe a titularului (numele și prenumele, sexul, cetățenia, data și locul nașterii, CNP-ul, adresa de domiciliu a titularului)
- certificatele pentru semnătura electronică
- datele biometrice, constând în imaginea facială a titularului și impresiunile papilare (amprente) de la două degete.
Pe CIP se află un certificat de semnătură electronică avansată, care se înscrie la eliberarea cărții de identitate. El poate fi folosit în raport cu MAI și cu alte instituții publice sau private. Practic, introducând cartea de identitate într-un cititor special de card putem semna electronic diverse documente în raport cu autoritățile, iar semnătura va avea aceeași valoare precum cea olografă.
După eliberarea cărții de identitate, tot pe CIP poate fi înscris și un certificat calificat pentru semnătură electronică, realizat de un prestator de servicii autorizat de pe piață. Acesta poate fi folosit pentru a semna electronic diverse acte private.
Noua carte de identitate electronică va fi folosită și pentru accesul în Platforma electronică a asigurărilor de sănătate.
Libertatea a întrebat MAI dacă există măsuri de protecție pentru datele de pe CIP, în cazul în care cartea de identitate este pierdută sau furată. Răspunsul a fost că „detaliile și condițiile tehnice” de accesare a datelor de pe CIP „nu au fost încă stabilite”.
Autoritatea pentru Digitalizarea României a inițiat la finalul anului trecut o licitație estimată la 78,4 milioane de lei, fără TVA, pentru dezvoltarea și implementarea unei platforme IT de gestionare centralizată a identității electronice a cetățenilor care utilizează servicii electronice eGuvernare, potrivit Profit.ro.