Potrivit experților în geopolitică, această tendință ar putea duce la exploatarea resurselor marine anterior neatinse.

Profesorul Klaus Dodds de la Royal Holloway, Universitatea din Londra, descrie situația ca pe o „luptă pentru oceane”.

„În lume are loc din ce în ce mai multă acaparare a oceanelor, deoarece țărilor li s-a acordat permisiunea legală să facă acest lucru”, afirmă el.

Cartografierea 3D a fundului oceanelor

Dr. Sergei Basik, geograf la Colegiul Conestoga din Ontario, Canada, explică și că procesul recent de cartografiere 3D a fundului oceanului a permis națiunilor să își afirme suveranitatea asupra noilor caracteristici subacvatice descoperite, cunoscute sub numele de „bationimi”.

„Când dăm un nume unui obiect, îl revendicăm. Și revendicăm nu doar suprafața. Revendicăm teritoriul și toate resursele sale”, spune Basik.

Cursa pentru numirea zonelor subacvatice

În secolul XX, în medie, doar 17 nume pentru bationimi erau propuse anual. Însă din 2000, țările au propus în medie 95 de nume pe an, iar această tendință s-a intensificat recent, cu peste 1.000 de nume înaintate din 2016.

Japonia este cea mai zeloasă în propunerea de nume pentru obiectele de pe fundul mării, fiind responsabilă pentru numirea a 615 bationimi, urmată de SUA (560), Franța (346), Rusia (313), Noua Zeelandă (308) și China (261).

Dodds subliniază că această grabă de a numi zone ale fundului mării a fost stimulată parțial de statele de coastă care încearcă să-și extindă drepturile suverane asupra resurselor minerale potențiale din mare.

Numirea unei caracteristici întărește ideea de proprietate exclusivă. „Spui: «acesta este spațiul meu»”, explică Dodds. Din acest motiv, „politica numirii este întotdeauna legată de expresii ale identității naționale”.

Îngrijorări privind viitorul oceanelor

Basik avertizează că această tendință ar putea duce la exploatarea resurselor oceanice într-o manieră inacceptabilă din punct de vedere ecologic. „Aceasta nu este doar o problemă teritorială sau geopolitică, ci una care privește viitorul și dezvoltarea durabilă a oceanelor”, concluzionează el.

Pe măsură ce tehnologia avansează, iar interesul pentru resursele marine crește, este esențial să se găsească un echilibru între explorare, revendicare și protejarea mediului marin pentru generațiile viitoare.

 
 

Urmărește-ne pe Google News