”O invenție și o minciună” – așa a catalogat Casa Albă acuzația lansată de avocatul lui Julian Assange la Tribunalul din Westminster, unde sunt contestate procedurile de extrădare în Statele Unite ale fondatorului Wikileaks.
Avocatul Edward Fitzgerald a făcut referire la vizita unui fost membru republican al Congresului SUA, Dana Rohrabacher, care l-a vizitat pe Julian Assange în august 2017, când activistul era în sediul Ambasadei Ecuadorului din Londra.
„Rohrabacher l-a vizitat pe Assange şi i-a transmis, la ordinul preşedintelui, că îi oferă graţiere sau alt mod de a scăpa, dacă Assange afirmă că Rusia nu a avut nicio legătură cu atacurile cibernetice care au vizat Comitetul Naţional al Partidului Democrat”, a declarat Edward Fitzgerald în instanţă, citind un document elaborat de Jennifer Robinson, un alt avocat al lui Julian Assange.
Și fostul membru al Congresului a negat că ar fi acționat în numele Casei Albe în timpul vizitei sale.
”În niciun moment nu am vorbit cu președintele Donald Trump despre Julian Assange. De asemenea, nu am fost direcționat de Trump sau de altcineva din anturajul său să mă întâlnesc cu Julian Assange”, a spus Dana Rohrabacher într-o declarație.
Acesta a admis însă că dacă ar putea dovedi cine anume i-a furnizat emailurile democrate, atunci i-ar putea cere președintelui să îl grațieze.
Rolul Rusiei în campania electorală din 2016
Serviciile de informaţii americane au stabilit că emailuri ale Partidului Democrat au fost piratate de hackeri ruşi în cadrul unei campanii a Moscovei pentru influenţarea alegerilor prezidenţiale americane, în care Donald Trump se confrunta cu rivala sa democrată Hillary Clinton, notează Agerpres.
WikiLeaks a publicat în 2016, într-un moment-cheie din campanie, mii de emailuri piratate ale Partidului Democrat şi ale echipei lui Hillary Clinton, care au contribuit la discreditarea candidatei.
Deţinut în închisoarea Belmarsh din sudul Londrei după ce a fost arestat în aprilie 2019 la ambasada Ecuadorului în Regatul Unit, Julian Assange este cerut de Washington. El riscă în SUA până la 175 de ani de închisoare pentru spionaj.
Autorităţile americane îi reproşează că a pus în pericol unele dintre sursele lor în momentul publicării, în 2010, a 250.000 de note diplomatice şi circa 500.000 de documente confidenţiale cu privire la activităţile armatei americane în Irak şi Afganistan.
Nicio urmărire nu a fost declanşată împotriva lui pentru emailurile Partidului Democrat.