Casa de licitații Artmark, amendată de vameși pentru vânzarea unor băuturi și trabucuri de colecție. Argumentul care a anulat sancțiunea în instanță

Potrivit comunicatului care anunța licitația din primăvara anului trecut, a fost pus în vânzare un whisky cu numele Port Ellen Maltings, îmbuteliat cu ocazia vizitei reginei Elizabeth a II-a a Marii Britanii la distileriile Port Ellen, în 9 august 1980. 

Vinuri de viță veche, reputată

Tot în cadrul licitației de whisky, vinuri şi trabucuri de colecţie a mai fost scos la vânzare şi vinul Maison Leroy Auxey Duresses, provenit de la cea mai prestigioasă cramă din Burgundia. Sticla din 2018 a avut preţul de pornire de 500 de euro.

„Pentru prima dată, în cadrul unei licitaţii Artmark, apar în vânzare două butoaie de vin, netras în sticlă, în speţă loturi de crama românească, Galicea Mare, din 2 ani diferiţi, 2018 şi 2019. Ambele baricuri sunt de Fetească Neagră, o veche viţă, reputată a fi cea mai veche din România, şi poartă etichetă de «Rezerva Proprietarului»”, se mai arăta în anunțul de organizare a licitației.  

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

Vameșii s-au sesizat din oficiu

Oficiali de la Autoritatea Vamală Română arată că au observat „promovarea efectuată pe paginile de internet dedicate rețelelor de socializare” și au decretat efectuarea „unui control inopinat” la casa de licitații Artmark. Inspecția a vizat verificarea condițiilor de deținere și comercializare a produselor accizabile. La final, vameșii au constatat „o serie de abateri de la normele legale” și au amendat Artmark cu 20.000 de lei. De asemenea, Autoritatea Vamală a dispus confiscarea sumei de aproape 127.000 lei (contravaloarea loturilor vândute) și reținerea bunurilor care nu au făcut obiectul vânzării.

Concret, Autoritatea Vamală i-a reproșat casei de licitații că a încălcat legea privind deținerea și comercializarea unor produse pentru care s-ar fi impus obținerea unei autorizații de antrepozitar care sunt supuse marcării. 

„Au fost identificate ca fiind vândute produse accizabile (alcool, tutun) nemarcate sau marcate necorespunzător ce au fost comercializate în cadrul licitației nr. 495/12.04.2023. Dintre aceste bunuri, o cantitate considerabilă putea fi achiziționată în mod legal din magazinele specializate în comerț, fapt care a ridicat suspiciuni echipei de control cu privire la legalitatea emiterii certificatului de autenticitate și de vânzare. Prin acest certificat nu se poate transforma un produs accizabil într-un bun cultural mobil”, a arătat Autoritatea Vamală. 

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

Vameșii au mai explicat că bunuri puse în vânzare la licitația Artmark „pot fi achiziționate la magazine de specialitate (cu puncte fixe sau în regim online) autorizate în acest sens sau chiar în supermarketuri”. Autoritatea vamală a dat exemplul unor trabucuri care „au apărut în prima pagină de căutări a motorului de căutare Google, ca fiind în stoc, la diferiți comercianți la nivel național si european”. 

Sancțiunea, contestată în instanță

Artmark a dat în judecată Autoritatea Vamală, cerând anularea sancțiunii de 20.000 de lei și restituirea sumelor confiscate, considerând procesul-verbal de contravenție nelegal. 

„Artmark vinde bunurile de colecție, în categoria cărora se regăsesc și bunuri ce la origine sunt/au fost băuturi alcoolice. Bunurile pe care Artmark le pune în vânzare sunt întotdeauna bunuri care fuseseră deja puse pe piață (eliberate în consum, în termeni tehnici) și pentru care, în măsura în care se datora acciza, aceasta ar fi fost plătită”, a explicat compania, pentru Libertatea, argumentele pentru care a solicitat anularea sancțiunii aplicate de Autoritatea Vamală. 

Casa de licitații a mai subliniat că bunurile puse în vânzare prin intermediul său „au făcut anterior obiectul unor operațiuni de vânzare-cumpărare, deponenții acestora cumpărându-le de pe piața liberă (adesea de la case de licitații, întrucât sunt produse unice sau rare, produse cu semnificativ timp în urmă, în multe situații cu decenii în urmă, chiar și 100 ani)”.  

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

„Activitatea Artmark nu diferă substanțial de activitatea caselor de licitație din Europa. Similar, nici legislația din celelalte state membre ale UE în materia accizelor nu este diferită (vorbim de regimul accizelor armonizate). Artmark nu derulează niciuna din activitățile pentru care legislația în materia accizelor impune autorizări/avize specifice sau obligația de a achita accize”, a mai transmis compania pentru Libertatea.

Amenda a fost anulată. Sentința nu este definitivă

Judecătoria Sectorului 1, acolo unde s-a judecat prima fază a procesului, a admis cererea Artmark și a anulat sancțiunea aplicată de Autoritatea Vamală. „Instanța constată că bunurile ce au făcut obiectul procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției nu sunt bunuri noi, acestea fiind predate de persoane fizice societății în baza unor contracte de consignație în vederea vânzării acestora prin licitațiile organizate de petentă. Prin urmare, aceste bunuri nu au fost produse nici de către persoanele care au predat bunurile în consignație în vederea vânzării la licitație și nici de către societatea petentă care se ocupa de organizarea licitației”, explică judecătorul în sentința, care nu este definitivă, studiată de Libertatea.

Judecătorul a mai subliniat că produsele pentru care casa de licitații a fost amendată „nu sunt vândute cu destinația de a fi eliberate pentru consum, ci din contră se indică în mod concret că bunurile alcoolice pot fi improprii consumului uman, fiind vândute ca bunuri de colecție”. 

În privința produselor despre care Autoritatea Vamală a spus că sunt scoase la vânzare pe internet, judecătorul a arătat că instituția „nu a dovedit că bunurile ce au făcut obiectul prezentei cauze pot fi cumpărate din magazine specializate sau supermarketuri, iar indicarea unui singur produs ca putând fi cumpărat în sistem online din anumite magazine ca produs de colecție nu conduce la concluzia că bunul/bunurile din prezenta cauză nu sunt bunuri mobile culturale”. Sentința Judecătoriei Sectorului 1 nu este definitivă, putând fi atacată cu apel. 

Vânzări de peste 100.000 de euro

În anunțul de organizare a licitației din primăvara anului 2023, Artmark anunța că sunt puse în vânzare „whisky-uri şi şampanii vechi şi foarte vechi, dar şi trabucuri în ediţii limitate, care nu se pot cumpăra din magazine sau de la dealeri, ci se pot identifica doar în pivniţele şi colecţiile pasionaţilor”. 

„Raritatea extremă, având un preţ de pornire de 5.000 de euro, a fost îmbuteliată cu ocazia vizitei reginei Elizabeth a II-a a Marii Britanii la distileriile Port Ellen, în 9 august 1980. Cu ocazia vizitei regale la distilerie, cu caracter celebrativ a fost îmbuteliată o mică cantitate în aproximativ 40 de sticle de 70 de centilitri, care au fost dăruite Reginei şi personalului însoţitor al acesteia. În piaţă, sticle din această ediţie specială apar rarisim şi se vând la cote excepţionale, fiindu-le apreciată nu doar raritatea extremă dar şi punctajul calitativ – este unicul whisky care a obţinut scorul de 99/100 de puncte (acordat de whiskyFun.com), cel mai mare acordat vreodată de Serge Valentin, o autoritate de vârf în lumea whisky-ului de colecţie”, anunța Artmark. 

După licitație, compania a anunțat că 86% din produsele puse în vânzare au fost cumpărate, vânzările depășind 108.000 de euro. Spre exemplu, whisky-ul îmbuteliat cu ocazia vizitei Reginei Elisabeta a fost vândut cu 15.000 de euro, de trei ori mai mult decât prețul de pornire. Cele mai scumpe, 20.500 de euro, respective 18.500 de euro au fost două butoaie de vin Galicia Mare. 

Foto: Agerpres

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro