Potrivit unei informări prezentate în Guvern de către ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, este în curs de analiză, la Comisia Europeană, documentaţia pentru înregistrare conform sistemelor de calitate europene a produsului ”Novac afumat din Ţara Bârsei’”, relevă mediafax.ro.
De asemenea, la Ministerul Agriculturii au fost depuse documentaţiile pentru alte două produse româneşti, pentru a fi ulterior analizate și transmise către Comisia Europeană. Este vorba de Cașcavalul de Săveni, produs originar din județul Botoșani, și cârnații de Pleșcoi care au făcut celebru satul cu același nume din județul Buzău.
Ba mai mult, se pare că lista produselor românești pe cale să devină branduri europene nu se va opri aici. Urmează și alte bunătăți identificate care s-ar putea bucura de protecție europeană.
Vinuri și tării românești, următoarele pe listă
”Ca un fapt divers, mai avem circa 16 sortimente de vin care sunt pe lista de produse cu indicaţie geografică şi denumire origine protejată şi 8 ţuici, pălinci’”, a precizat Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu.
Cât priveşte kürtőskalács, care se produce nu doar în România, ci şi în Ungaria, în Cehia şi Slovacia, ministrul a spus că speră să se ajungă la un compromis. ”Probabil că vom reuşi în final să facem o protecţie pe regiune, pe specialitate tradiţională garantată, deşi la origine a fost, în 1785, atestat în Transilvania, deci dreptul nostru este clar”, a subliniat ministrul.
România are, la ora actuală, trei produse recunoscute la nivel european. Guvernul a marcat, în cursul acestei luni, omologarea la nivel european a Salamului de Sibiu ca produs cu Indicaţie Geografică (IGP) şi a brânzei Telemea de Ibăneşti ca produs cu Denumire de Origine Protejată (DOP), după ce, în 2011, Magiunul de prune Topoloveni fusese înregistrat ca produs cu Indicaţie Geografică Protejată.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro