Castelul Peleș a ajuns o ruină în proptele. Casa Regală și Ministerul Culturii negociază molcom cine să rezolve problema care accelerează degradarea

Starea severă de degradare în care se află clădirea, susținut de proptele din lemn și cu acoperișurile ciuruite, este amplificată de o avarie gravă la rețeaua de apă identificată în interiorul curții de onoare a castelului. 

Fiind un monument istoric cu un regim juridic special – închiriat statului român – intervenția pentru reparații se lovește de două probleme: costuri mari și incertitudini cu privire la cine va achita cheltuiala – statul sau proprietarul. 

O chirie „disproporționat de mică”

Cele două entități implicate în cazul Peleș sunt statul român, reprezentat de Ministerul Culturii plus Muzeul Național Peleș (MNP), care are statut de chiriaș, și Casa Regală, proprietarul castelului. Potrivit legii, în astfel de situații, proprietarul ar avea obligația să se ocupe de reparația unui imobil dat în chirie, doar că problema de la Sinaia este mai complicată. 

Într-o declarație acordată ziarului Libertatea de Ion Tucă, director executiv al Asociației pentru Patrimoniul Regal Peleș și reprezentant al Familiei Regale, se arată că a fost acceptată o chirie „disproporționat de mică raportat la valoarea inestimabilă a imobilelor”, tocmai pentru ca statul să aibă resursele necesare pentru reparații și restaurări.

Recomandări

Klaus Iohannis, ultimul mesaj de 1 Decembrie ca președinte: „Știu că am făcut greșeli, vă cer iertare”. Bilanțul celor 10 ani de mandat | VIDEO

„Referitor la situația alimentării cu apă a Castelului Peleș, Administrația Proprietăților Regale a fost informată de existența unei avarii. În scopul soluționării acesteia, a avut loc marți, 22 octombrie, o întâlnire de lucru la sediul Ministerului Culturii, cu participarea directorului și personalului tehnic al Muzeului Național Peleș (MNP).

În urma acestei discuții constructive, vor începe cât de curând investigațiile necesare pentru identificarea cauzelor și împiedicarea extinderii problemei, precum și a măsurilor care se impun pentru soluționarea acesteia. 

Menționăm că, așa cum Ministerul Culturii și MNP au confirmat prin contractul de închiriere a Castelelor Peleș și Pelișor, chiria acestora a fost stabilită la o sumă disproporționat de mică raportat atât la valoarea inestimabilă a imobilelor, cât și la valoarea concretă a biletelor de intrare, încasate integral de MNP. Astfel, Familia Regală a oferit beneficiul exploatării economice a Castelelor către instituțiile de cultură de Stat, tocmai pentru a le da resursele să execute reparațiile și restaurările necesare Castelelor, pe care acestea le-au asumat”, se arată în răspunsul acordat ziarului Libertatea de Ion Tucă, reprezentantul Familiei Regale a României.

Recomandări

LIVE TEXT Alegeri parlamentare 2024 în România. Peste 500.000 de persoane au votat. Prezenţa la nivel naţional este 4%, mai mare decât în urmă cu 4 ani

Surse care au legătură cu discuțiile arată că cele două părți nu s-au pus de acord, după prima negociere, cine va suporta cheltuielile necesare reparației avariei la rețeaua de apă și că urmează să aibă loc și alte întâlniri pe acest subiect. 

217.000 de euro încasați anual de Casa Regală pentru Peleș și Pelișor

Surse apropiate problemei au declarat pentru ziarul Libertatea că statul român plătește Familiei Regale, pentru Peleș și Pelișor, o chirie aproape considerată simbolică de experți, de 1,2 milioane lei anual, din care un impozit de 120.000 ajunge la ANAF. Rămân așadar 1,08 milioane de lei, adică aproximativ 217.000 euro pe care Casa Regală îi primește în fiecare pentru cele două castele care funcționează în regim de muzeu. 

Încasările din vânzarea biletelor rămân în buzunarul statului. Valoarea biletelor variază în funcție de turul solicitat de turiști (tur de bază – doar parter și tur complet – parter și etaje) între 50 de lei și 150 de lei, în timp ce la Pelișor, valoarea unui bilet este de 30 de lei. 

Anual, Peleșul este vizitat de aproape 400.000 de turiști, potrivit rapoartelor de activitate publicate pe site-ul oficial al muzeului. Excepție fac anii de pandemie când numărul turiștilor interesați de domeniul regal de la Sinaia a scăzut la jumătate. În anul 2023 au fost raportați 377.528 de vizitatori, iar în 2024, până la 30 septembrie, au fost înregistrați 296.253 vizitatori.

Recomandări

Renumărarea voturilor: peste 50% din buletine au fost verificate. Care este situația în lupta pentru locul 2 la prezidențiale SURSE

Avaria la rețeaua de apă, depistată acum un an, nu a fost reparată

Avaria la rețeaua de apă a fost identificată la finalul anului 2023 și afectează întreg domeniul regal de la Sinaia. Pentru a stopa temporar degradarea, alimentarea a fost întreruptă. Prin urmare, la Peleș nu există apă, iar toaletele nu sunt funcționale, turiștii fiind avertizați cu privire la acest inconvenient chiar pe site-ul oficial al muzeului. Neplăcerea provocată vizitatorilor este doar un detaliu. Castelul este amenințat de un dezastru. 

În lipsa apei, centralele pentru încălzire sunt nefuncționale. Obiectele de patrimoniu din muzeu sunt prea sensibile pentru a suporta șocul termic aferent venirii iernii, având nevoie de un climat special. În plus, angajații muzeului acuză că sunt nevoiți să lucreze în frig, îmbrăcați cu două-trei geci pentru a rezista câte opt ore zilnic unor temperaturi uneori sub 10 grade Celsius.

„Noi nu funcționăm comod. Eu personal aduc apă de acasă cu mașina, colegii mei se duc și iau apă de la Pelișor. Stăm cu bidoanele, dacă mergem la baie. La mine în birou este o aerotermă, care nu poate încălzi încăperea chiar dacă este pornită între orele 9.00 și 17.00”, a declarat, pentru ziarul Libertatea, Mircea Hortopan, directorul de patrimoniu al muzeului Peleș.

Dacă nu băltește înseamnă că se scurge

Oficialul explică faptul că avaria a fost „oarecum cu intermitențe”, fiind perioade din an în care apa nu avea suficient de multă presiune să urce până la etaj, iar în alte perioade, „în mod miraculos”, castelul a avut apă exact când era anunțată curățenia generală sau în vacanța de Paști. În prezent, la robinetele din castel nu mai curge apă deloc.

„Avaria majoră s-a declanșat exact acum un an. Este ciudat, nu am înțeles ce se întâmplă și nu a înțeles nimeni pentru că au funcționat toate băile de la nivelul parterului, inclusiv toaletele pentru turiști, dar apa nu avea presiune să urce la etaj, drept pentru care, noi cei care lucrăm la birou, mergeam la parter la baie. 

Apa se oprea, apoi iar pornea. În februarie am avut castelul închis pentru curățenie generală și, în mod miraculos – nimeni nu a știut să explice de ce – am avut apă în cele două săptămâni și a urcat apa până la etajul al II-lea, apoi iar s-a oprit câteva săptămâni, pentru ca în vacanța de Paști să vină iar apa. Am ținut-o tot așa”, explică Mircea Hortopan.

În urma unor investigații s-a descoperit că defecțiunea la rețeaua de apă se află exact sub curtea de onoare a castelului Peleș, dar nimeni nu poate spune la acest moment unde se scurge apa din conducta spartă și dacă afectează cumva structura clădirii, având în vedere că avaria este nereparată de un an. Se merge pur și simplu pe deducție logică – dacă nu băltește înseamnă că se scurge. 

„A devenit apa mai scumpă chiar decât gazul”

Tocmai pentru că avaria este pe proprietatea Peleșului, pierderile de apă sunt plătite de titularul contractului cu distribuitorul de apă HidroPrahova, iar facturile au ajuns să coste lunar peste 30.000 de lei.

„A devenit apa mai scumpă chiar decât gazul. Am plătit cam 30.000 de lei pe lună, pentru că era în sistem paușal, și se calcula în funcție de numărul de vizitatori.  Așa a fost stabilit paușalul acum mulți ani”, a explicat directorul de patrimoniu al muzeului Peleș. Acesta a adăugat că recent au fost montate contoare de apă, astfel că muzeul va plăti exact cât consumă.

 „Acum s-a contorizat și vedem ce se va întâmpla. Fiind o pierdere, iar avaria în curtea Peleșului, acea apă se contorizează. Pierderea o s-o plătim pentru că nu avem încotro. Noi suntem titularii contractului”, a precizat sursa citată.

Intervenția „de urgență” la acoperiș, întârziată de lipsa apei

Starea de degradare critică în care se află atât Peleșul cât și Pelișorul a determinat Ministerul Culturii, prin Institutul Național al Patrimoniului, să intervină „de urgență” pentru restaurarea acoperișurilor celor două monumente. Proiectele de restaurare au fost anunțate încă din septembrie 2023 când ministra Culturii, Raluca Turcan, a postat pe pagina de Facebook o serie de fotografii din interiorul Peleșului care surprindeau stricăciunile provocate de infiltrații. Sunt mai multe încăperi unde angajații muzeului au pus la acea vreme ligheane și găleți, dar și folii din plastic, pentru a proteja exponatele de apa care se scurgea prin acoperișul spart. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

Pe 11 decembrie 2023 a fost organizată licitația publică privind câștigarea proiectului „Execuție lucrări de intervenții în primă urgență și servicii de proiectare la acoperișurile monumentelor istorice Castelul Peleș și Castelul Pelișor cu protejarea elementelor decorative și a componentelor artistice și reparații locale ale sistemului de instalații”, valoarea lucrărilor fiind estimată la 6.921.600 de lei. Proiectul a fost atribuit prin procedură simplificată societății ROMCONSTRUCT GROUP SRL din Ploiești.

Potrivit platformei de achiziții publice SICAP, durata contractului va fi de 12 luni, iar durata de elaborare a documentațiilor tehnico-economice și de execuție a lucrărilor de intervenții în primă urgență este de 6 luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 24

Schelele montate în februarie, lucrările începute în octombrie

Surse consultate de Libertatea au precizat că lucrările au început la Peleș undeva pe 20 octombrie 2024, deși schelele au fost montate încă din februarie. Motivul întârzierii lucrărilor a fost cauzat de problema avariei la rețeaua de apă. Abia când au fost montați hidranții exteriori, care să asigure sursa de apă în caz de incendiu, șantierul a putut fi deschis. 

Marți, 22 octombrie 2024, când reporterii Libertatea au fost la Peleș, pe schelele montate în dreptul turnului cu ceas muncitorii lucrau la componentele din ardezie afectate. În spatele castelului, pe o terasă care nu se poate vizita din cauza stării de degradare, a fost improvizat un atelier unde lucra o altă echipă de muncitori. Oamenii ne-au explicat că au fost angajați pentru reparația jgheaburilor de la castel. În imediata apropiere a acestui mic atelier au fost montate două toalete ecologice la care au acces doar muncitorii, nu și turiștii.

În paralel cu „intervențiile de primă urgență” la acoperișuri, Institutul Național al Patrimoniului are în derulare un al doilea proiect de restaurare care vizează terasele exterioare aproape în ruină. Acest proiect se află „în faza DALI (n.r. – Elaborarea documentației de avizare a lucrărilor de intervenții )” a explicat Mircea Hortopan, directorul de patrimoniu al MNP. Potrivit informațiilor publicate pe platforma SICAP, proiectul privind elaborarea documentației pentru restaurarea teraselor Peleșului are o valoare de 437.470 lei și a fost atribuit prin procedură simplificată societății KXL STUDIO.

Terasele Peleșului sunt sprijinite de mai mulți ani în proptele din lemn. Din cauza stării de degradare, nu sunt deschise publicului, turiștii fiind avertizați cu un anunț agățat pe un șnur care are rol de barieră. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 5

În spatele castelului, departe de ochii publicului, situația este și mai gravă. Terasa principală este afectată de o fisură adâncă în zid, lungă de câțiva metri. Gaura este mascată de vegetația abundentă care a crescut haotic. Scările, care duc de la o terasă la alta printr-un labirint de tuneluri, sunt sparte, crăpate, iar elementele de decor sunt rupte, fisurate, mâncate de rugină. Prin iarbă sunt împrăștiate fragmente desprinse din ansamblurile statuare. 

Clădire-monument de pe domeniul regal, vizuină de vulpi  

Dezastrul vizibil de pe Domeniul Regal din Sinaia nu afectează doar cele două castele principale, Peleș și Pelișor. Pe aleea privată a domeniului, între cele două castele importante, se află Casa Cavalerilor, construcție ridicată în 1896, pentru a găzdui deputați străini, ofițeri și aghiotanții lor.

Clădirea nu este în administrarea statului român și nu a fost niciodată deschisă publicului. Un turist a surprins recent o imagine în măsură să descrie ruina de la Sinaia. O vulpe se afla în interiorul Casei Cavalerilor și admira peisajul de la fereastra clădirii, cu botul scos afară printre gratiile care protejează geamurile de intruși.

Casa Cavalerilor este monument istoric din aceeași categorie cu Peleș, Pelișor, Vila Economat, Vila Șipot, Complex Stăvilar, Castelul Foișor, Hotel Bastion – Casa Ceramicii, Vila Veche, Vila Nouă, toate aceste construcții făcând parte din domeniul regal de la Sinaia. Economat și Stăvilar se află în circuitul turistic de mai mulți ani, iar recent pe listă a intrat și Casa Arhitectului Karl Lieman, restaurant anii trecuți. Etajul clădirii se poate închiria pe Booking.com ca orice altă pensiune din stațiune.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro