Castelul renascentist din Sibiu, unde acum 350 de ani s-a pierdut autonomia Transilvaniei, restaurat cu fonduri europene
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Unul dintre cele mai spectaculoase monumente medievale din județul Sibiu va fi restaurat cu fonduri europene. Castelul Apafi din orașul Dumbrăveni va fi redat circuitului public printr-un proiect cu o valoare de 17,27 de milioane de lei, din care 13,25 de milioane de lei reprezintă finanțarea nerambursabilă oferită de Uniunea Europeană. De la bugetul de stat se va aloca suma de două milioane de lei, iar diferența până la valoarea totală este contribuția Primăriei Dumbrăveni.
Cuprins:
Termenul estimat pentru finalizarea proiectului este luna octombrie 2029, lucrările urmând să fie demarate, după parcurgerea etapelor legale de contractare, în cursul anului 2027. Reabilitarea castelului vechi de aproape 500 de ani va fi realizată prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).
Castelul renascentist a fost construit între anii 1552 și 1556, perioadă în care Transilvania era un principat autonom, vasal Imperiului Otoman. Era organizat pe principiul celor trei „națiuni” politice privilegiate: nobilimea maghiară, sașii (coloniștii germani) și secuii, românii majoritari fiind excluși de la reprezentarea politică. Peste 130 de ani de la momentul construcției, în 1688, în incinta castelului avea să fie semnat „Actul de supunere” prin care Adunarea Stărilor a cerut protecția împăratului austriac, moment care a marcat pierderea autonomiei și trecerea Transilvaniei sub dominație habsburgică.
Castel princiar cu zeci de slujitori, partide de vânătoare și baluri
„În înscrierile datate din anul 1681, se formează imaginea unei fortificații poligonale cu patru turnuri, fiind protejată de un șanț de apă. La aceasta, în latura de sud, s-a adăugat o ogradă - înconjurată de un zid protector. Aripile castelului nu s-au construit pe baza unui proiect unitar, prin urmare nu au format niciodată o unitate. Aripa de Nord și de Est, cu două nivele, găzduiesc unitățile necesare vieții zilnice (bucătăria, camera de copt, camera de spălat), iar la etaj se găsesc sălile principelui, sala de recepție, sala de mese. Castelului îi aparțineau o livadă și o grădină cu flori, bine îngrijite”, se afirmă în documentația proiectului. În ciuda modificărilor severe suferite de-a lungul timpului, castelul și-a păstrat măreţia, iar martori ai vremurilor sale de glorie stau fragmentele sculpturale recuperate: leul ce decora una dintre faţade, bazele de coloane şi ancadramentul renascentist de fereastră, însă cea mai mare parte a decoraţiilor castelului au fost pierdute
„Un castel princiar cu zeci de slujitori, partide de vânătoare, baluri și oameni din înalta societate a vremii. Așa a arătat perioada de glorie a castelului Apafi din Dumbrăveni, care se află astăzi în centrul localității din județul Sibiu, la jumătatea distanței dintre Sighișoara și Mediaș. Un loc în care au poposit împărați, cancelari și poeți, s-au semnat documente importante și s-au scris file din istoria mare, evenimente ale căror ecouri răsună până în zilele noastre. Castelul a strălucit cu adevărat în timpul vieții Principelui Mihai Apafi I, cel care l-a renovat și modernizat. Cronicile din acea perioadă ne ajută să ne imaginăm un loc de basm, cu zeci de încăperi și săli de bal elegant decorate, o livadă și grădină cu flori, vegheate de un turn cu ceas”, se mai afirmă în documentul citat. În 1773, împăratul Iosif al II-lea a vizitat castelul, iar în timpul Revoluției din 1848, acesta a fost locul unde liderii revoluționari maghiari au poposit pentru câteva zile.
Sediu de primărie, tribunal regal și închisoare
Construcția monumentală a jucat un rol important în istoria comunității armenești din România. Armenii au populat zona în timpul secolului al XVI-lea, iar Dumbrăveniul a devenit astfel al doilea oraș dintre cele mai intens populate de armeni din Transilvania, după Gherla, situație care s-a păstrat timp de sute de ani. Dumbrăveni a fost declarat „oraș regal liber”, fapt ce conferea acestei comunități o serie de privilegii și dreptul de a se autoadministra prin legi și tribunale proprii.
În secolele ce au urmat castelul a avut funcțiuni diverse, devenind sediul al Fiscului, Primăriei, Tribunalului Regal, Judecătoriei, școlii și chiar și arest al poliției. Toate acestea au condus la degradarea sa treptată, ceea ce a determinat Primăria Dumbrăveni să caute fonduri cu ajutorul cărora să i se redea strălucirea și grandoarea de odinioară. Castelul Apafi de la Dumbrăveni a mai găzduit, în aprilie 1919, Marea Adunare Națională a Romilor, unde a fost semnat un memorandum de susținere a Marii Uniri din 1918. În 2010, în incinta monumentului a fost inaugurată Colecția Muzeală a Armenilor Transilvăneni.
„În România crește nivelul de conștientizare a faptului că patrimoniul istoric construit deși costisitor de conservat, restaurat și promovat, nu este o povară pe umerii comunității, ci o resursă economică. Vedem clar cum în alte țări turismul susține creșterea veniturilor publice, mai ales din turismul cultural. Turismul, dezvoltat ca urmare a restaurării și punerii valoare a monumentelor de arhitectură gotică, barocă și renascentistă, este un element de specificitate pentru Regiunea Centru. Portofoliul de investiții finanțate este foarte divers, de la restaurarea și revitalizarea unor situri UNESCO, la reabilitarea monumentelor și bisericilor reprezentative pentru toate cultele din Regiune, precum și investiții în conservarea patrimoniului natural și construirea de infrastructură specifică turismului balnear și montan”, afirmă Simion Crețu, directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Centru, prin intermediul căreia se derulează finanțarea europeană.
Ce lucrări vor fi realizate
Pe amplasamentul castelului se află un ansamblu de construcții compus din opt imobile independente. În cadrul proiectului, corpul denumit Bastion va fi supus unor intervenții menite să redea imaginea istorică a monumentului și să permită amenajarea unor spații de expoziții în interior. O altă intervenție se referă la redeschiderea corpului „beci boltit”, prin refacerea structurii de rezistență și demolarea unei dale de beton care acoperă în prezent subsolul. Ruina corpului de vest, care păstrează elemente decorative valoroase, va fi restaurată și pusă în siguranță. Pentru asigurarea funcționalității ansamblului, în subsol se propune realizarea unui corp îngropat ce va găzdui grupurile sanitare necesare, fără a afecta aspectul istoric al sitului. De asemenea, se va introduce o scară și un lift de acces, amplasate discret în spatele zidului istoric.
Platformele betonate existente vor fi demolate, iar întreaga curte va fi reconfigurată, astfel încât să reamintească de curtea interioară a castelelor medievale din zonă. Nivelul actual al terenului va fi coborât pentru a reveni la cota istorică de călcare, iar la nivelul pavimentului vor fi marcate conturile clădirilor dispărute. Intervențiile includ și amenajarea unei platforme pentru evenimente, precum și reconstruirea fântânii istorice. Vor fi realizate și rețelele de utilități: apă rece, rețele exterioare, canalizări, rețele exterioare, hidranți interior, rețele exterioare.
„Grupul țintă al proiectului este compus din totalitatea persoanelor care vor utiliza direct sau indirect infrastructura culturală rezultată în urma reabilitării Castelului Apafi: peste 8.000 de locuitori ai orașului, aproximativ 400 de vizitatori ai expoziției actuale de la castel, agenții economici din HoReCa, artizanii locali și viitorii turiști care vor vizita fosta reședință princiară transilvană”, se mai susține în proiect. Obiectivele finale ale proiectului vizează creșterea numărului de vizitatori ai obiectivului turistic, cultural și de patrimoniu la minimum 400 vizitatori/an, în perioada de operare a investiției și creșterea vizibilității și promovării castelului, prin asigurarea unei prezențe online active.
FreeWokeNoReligion 14.09.2026, 13:25
Pierderea “autonomiei” Transilvaniei semnată la castel și intrarea provinciei în Imperiul Habsburgic/ Austria a însemnat pentru români începutul perioadei de emancipare , iluminismul romanesc, Școala Ardeleană, primele școli românești înființate pe teritoriul actualei Românii , la Blaj , în anii 1700, corifeii Gheorghe Șincai, Petru Maior, Samoil Micu Klein, “Mica Roma” Blajul , “Aici a răsărit soarele românilor! -conform Titu Maiorescu , formarea primelor elite românești din Austria Habsburgică samd
IOSlF 14.09.2026, 13:27
Rămân la părerea că restaurarea monumentelor care glorifică asuprirea maghiară împotriva românilor din Transilvania reprezintă o mare prostie. E ca și cum un om scăpat din sclavie ar vopsi lanțurile pe care le-a rupt și le-ar pune acasă în sufragerie.