Castelul Vlad Țepeș din București, locul secret din inima Capitalei

Este vorba de Castelul Vlad Țepeș: o reproducere a cetății Poenari, ridicată de domnitorul Țării Românești, în locul numit Cheia Argeșului, de pe Plaiul Loviștei, județul Argeș.

Clădirea a fost construită în anul 1906, cu ocazia organizării, pe Câmpia Libertății, a Expoziției Generale Române, prilejuită de jubileul a 40 de ani de domnie a Regelui Carol I. Autoritățile de la București au vrut să arate vizitatorilor modul în care a progresat România în perioada 1866-1906.

Destinația inițială a construcției a fost crearea unui turn de apă care să alimenteze această expoziție. Totuși, arhitectura de atunci a lucrării nu corespundea cerințelor estetice ale Regelui Carol și nici nu era considerată la înălțimea evenimentului pentru care urma să fie ridicată.

Priveliște de la 23 de metri înălțime

Așa se face că arhitecții Ștefan Burcuș și V. Ștephănescu au reprodus, la scară mică, Cetatea Poenari, ridicată în secolul al XIV-lea de Vlad Țepeș, domnitorul Țării Românești, în locul numit Cheia Argeșului, de pe Plaiul Loviștei, județul Argeș.

Recomandări

Prima reacție a TikTok, după acuzațiile privind conturile false care l-au promovat pe Călin Georgescu înaintea alegerilor prezidențiale

Conform oficialilor Ministerului Apărării Naționale (MApN), inițial, în turnul castelului, înalt de 23 de metri și cu un diametru de 9 metri, se afla montat un rezervor din fontă, cu o capacitate de 200 metri cubi. Pe o scară de lemn, în spirală, situată între rezervor și turn, se urca pe o platformă de unde se putea admira Parcul Carol și panorama Bucureștilor.

Bazinul de apă nu a funcționat însă niciodată. La vremea respectivă, castelul a fost destinat expunerii de obiecte de artă. Familia Regală a venit la castel în mai multe rânduri pentru a admira tablourile cu motive religioase, dar și pentru a discuta cu cei care-l administrau. Începând cu anul 1914, din turnul fortăreței, fizicianul Emil Giurgea realiza transmisiuni radiotelegrafice.

Castel transformat în cazarmă militară

După Primul Război Mondial, castelul a fost transformat într-o cazarmă destinată corpului de gardă de la Mormântul Ostașului Necunoscut. După strămutarea „Eroului Necunoscut” la Mărășești și inaugurarea, la 30 decembrie 1963, a mausoleului din apropiere, spațiile Castelului Țepeș au fost utilizate pentru militarii din paza mausoleului.

Recomandări

Schimbarea la față a PNL și PSD. Calculele pentru aducerea în față a lui Ilie Bolojan și Victor Negrescu ANALIZĂ

După 1990, clădirea a fost utilizată drept Corp de gardă pentru o subunitate de jandarmi, care îndeplinea misiuni de pază la câteva instituții bancare din Capitală. Din 30 septembrie 2004, prin Hotărârea de Guvern nr. 1585, Castelul Vlad Țepeș a devenit sediul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor.

Ulterior, prin Hotărâre de Guvern, imobilul a trecut din administrarea ONCE în administrarea MApN. Prin Ordinul Ministrului Culturii și Patrimoniului Național nr. 2653/2010, castelul a fost clasat în Lista monumentelor istorice. În 2007, Castelul Țepeș a fost expertizat în clasa I de risc seismic. Pentru eliminarea eventualelor riscuri au fost începute lucrări de consolidare specifice clădirii. Acum, ONCE are scopul de a elabora și asigura aplicarea strategiei și politicilor în domeniul mormintelor și operelor comemorative de război.

Recomandări

Atuurile Elenei Lasconi în fața lui Călin Georgescu. „Bătălia este pe viață și pe moarte”

Porțile se deschid de două ori pe an, iar organizatorii pregătesc mereu expoziţii de fotografie, carte, hărţi istorice şi obiecte ce au aparţinut militarilor români căzuţi în cele două războaie mondiale. Oficialii nu permit accesul în toate zonele Castelului, dar e liber în curtea interioară și pe esplanada castelului de la etajul 2. La aceste evenimente participă și membrii Asociaţiei Tradiţii Ostăşeşti, care execută exerciţii de reconstituire istorico-militară, în uniforme specifice conflictelor armate la care a participat România, precum şi militari ai Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro