ComenteazăTrebuie să facem cercetări atât pentru a prelungi viața oamenilor, cât și pentru a o îmbunătăți. Cu asta mă ocup. Dacă am fi investigat mai mult alte virusuri, cu susținere financiară publică și privată, nu am fi fost acum în situația în care suntem.
Randy Schekman:
Cercetătorul american subliniază, în interviul publicat de lavanguardia.com, că pandemia de coronavirus a fost anunțată încă de acum 18 ani, când a izbucnit focarul SARS și crede că „ne-a lipsit viziunea pentru a anticipa că vor exista și alte coronavirusuri”.
– Credeți că vom avea vaccinul anti-COVID-19 în toamnă?
– Cred că vom avea un vaccin, dar nu sunt atât de sigur că asta se va întâmpla curând. Mă îndoiesc că faza a treia va fi finalizată în septembrie.
– Nici o lună sau două mai târziu?
– Poate. Nu mă văd capabil să fac o previziune. Ce știu este că, probabil, problema nu este proiectarea vaccinului, cât transportul și distribuirea acestuia, astfel încât să ajungă la majoritatea oamenilor de pe întregul glob.
– De ce spuneți asta?
– Vaccinurile cu ARN, ca acela dezvoltat de Moderna (SUA), permit cercetătorilor să acopere mai rapid fazele. Și ar putea fi primele anunțate ca eficiente. Dar să fie cu adevărat aplicabile la scară globală, asta e cu totul altceva, deoarece această tehnologie este foarte sofisticată. Vaccinul obținut este foarte instabil și nu poate fi depozitat, prin urmare, nici distribuit cu refrigerare standard. Pentru a fi eficient, trebuie ca temperatura să fie menținută cu azot lichid.
Abordarea companiei Moderna din Statele Unite implică vaccinuri cu ARN mesager — un fel de ARN (acizi nucleici care joacă un rol fundamental în ereditatea umană, alături de ADN) care conține mesajul genetic necesar producerii unei proteine.
Pe 17 martie, Moderna a și început prima testare clinică pentru vaccinul lor pe care l-au încercat pe patru pacienți. Prima persoană care a primit vaccinul este o femeie de 43 de ani din Seattle. Alte companii și centre de cercetare sunt încă la nivelul de experiențe pe celule în laborator sau animale.
– Este atât de greu să găsești astfel de facilități?
– Să spunem că pentru a-ți face acest vaccin – dacă va fi eficient, în cele din urmă, așa cum pare acum – va trebui să mergi la o unitate sanitară care are tehnologie de refrigerare cu rezervoare de azot lichid.
– Asta ar face ca vaccinarea să fie mai dificilă?
– Da, mai ales în țările sărace. Poate că cei de la Moderna vor reuși să-l stabilizeze, dar, în orice caz, prima linie de vaccinare ar fi personalul medical. E adevărat că asta ar fi posibil pentru fiecare țară într-un singur centru cu aceste facilități.
– Asta ar însemna că vaccinul cel mai rapid va fi și cel mai scump?
– Distribuirea vaccinurilor cu ARN ar fi mai costisitoare decât a celorlalte. Însă aceste vaccinuri sunt și cele mai ușor adaptabile pentru producția în masă.
– Ușor de fabricat, scump de distribuit?
– Vom vedea și dacă reușesc. În cele din urmă, să le facă mai stabile. Pe măsură ce este ridicată carantina, riscurile de reapariție vor crește și ele.
– Anticipați o anumită tendință?
– În istoria pandemiilor, orașele care au relaxat primele măsurile de izolare au fost și cel mai greu lovite de un al doilea val de infecții.
– Care sunt țările care nu au respectat măsurile stricte?
-Aici, în SUA, Donald Trump ignoră toate sacrificiile noastre de izolare în experimentul său de a ignora virusul.
– De ce?
-Americanii nu sunt la fel de conștiincioși ca spaniolii și văd mii de oameni care ignoră păstrarea distanței. E un experiment periculos.
– De ce credeți că în Europa oamenii vor fi mai prudenți?
– Pentru că idiosincrasia americană favorizează individualismul extrem și o neîncredere generală în ceea ce privește puterea.
– Ce ați învățat din această pandemie?
– A fost anunțată de acum 18 ani de către focarul SARS. Dacă guvernele ar fi susținut de atunci industria farmaceutică pentru găsirea de medicamente anticoronavirus, ne-am fi scutit de această suferință.
– De ce credeți că nu s-a investit mai mult?
– Pentru că SARS s-a oprit de la sine și atunci industria farmaceutică și-a pierdut interesul în ceea ce privește acest tip de medicamente de care avem atât de multă nevoie acum. Ne-a lipsit viziunea pentru a anticipa că vor exista și alte coronavirusuri.
– Ce s-ar fi schimbat?
– Am fi avut medicamente împotriva COVID-19, așa cum avem contra SIDA. Nu uitați că cel mai eficient medicament pe care-l avem în această pandemie, Remdesivir, a fost conceput, în principiu, contra Ebola.
– De ce medicația împotriva unui virus poate fi folosită pentru altul, dar nu se întâmplă la fel și cu vaccinul?
– Pentru că fiecare coronavirus apare dintr-o nișă diferită, dar nucleii proteinelor care o compun nu diferă atât de mult unul de celălalt. Deci cercetarea farmacologică a unor virusuri servește la tratarea altora. Dacă am fi avut medicamente pentru SARS și MERS, am fi oprit acest virus.
– Investițiile în știință sunt întotdeauna rentabile?
– Investiția statelor în cercetarea de bază și aplicată, împreună cu investitorii privați. Doar așa se obțin rezultate pe termen lung, iar acestea sunt aplicate soluțiilor concrete și, de ce nu, rentabile, atunci când avem nevoie de ele. Dar nici măcar așa nu avem garanția rezultatelor.
În 2013, cercetătorii Randy Schekman, James Rothman și Thomas Südhof au câștigat premiul Nobel pentru medicină. Cei trei au fost recompensați pentru descoperirea sistemului de transport din interiorul celulei, grație căruia moleculele sunt transportate în celulă în locul potrivit, la momentul potrivit.