Din acești bani, șoferul plătește taxe și impozite în valoare de 260 de lei.

Depinde de orele petrecute în aplicație. Un șofer care lucrează două-trei ore pe zi în medie poate face în jur 1000-1500 de lei pe lună. Plătește undeva la 260 de lei în taxe și impozite. Avem câteva mii de șoferi. Taxele și impozitele pe care le plătesc șoferii parteneri nu sunt de ignorat, vorbim de câteva milioane de lei la bugetele locale. 80% din valoarea unei curse ajunge la șofer. Este o activitate sută la sută fiscalizată”, a explicat Nicoleta Schroeder, la Digi 24.

Managerul Uber România adăugat că bacșișul nu este încurajat de companie, iar plata cursei se face electronic.

Pentru a ajunge șofer Uber trebuie îndeplinite mai multe criterii: carnet de conducere valabil, cazier auto curat, cazier judiciar curat, mașină nu mai veche de 15 ani cu asigurare obligatorie, cont bancar șientitate juridică.

Șoferii care îndeplinesc condițiile participă apoi la o serie de traininguri pentru a înțelege cum funcționează aplicația.

În România, peste 300.000 de persoane folosesc serviciile Uber în București, Cluj, Timișoara și Brașov, dintre care 250.000 de persoane sunt în Capitală.

Dacă creșterea continuă și în următorii doi ani putem lansa serviciul Uber Pool care îți permite ca atunci când apelezi la serviciul Uber să împarți mașina cu alte persoane care merg în aceeași direcție. Vrem să reducem traficul din București. Acest serviciu poate ajuta orașul.  Avem în București undeva la un milion de mașini, care sunt folosite de 1-2 persoane. Prin serviciul Uber Pool punem mai mulți oameni pe mai puține mașini. Sunt 30 de orașe la nivel global ce au Uber Pool și unde traficul a fost redus”, a explicat managerul Uber România. 

Uber doreşte o legislaţie de ride sharing în România

Uber doreşte o legislaţie de ride sharing în România, după modelul altor ţări, iar reprezentanții companiei consideră că proiectul de ordonanţă de urgenţă al Ministerului Transporturilor ar putea deschide calea unor abuzuri.

„OUG presupune amendarea Legii 38/2003 şi schimbă un singur paragraf. Scoate sintagma în mod repetat, adică acum oamenii care fac piraterie în domeniul transporturilor pot fi amendaţi fără a se dovedi caracterul repetat al acestei activităţi. Întreaga discuţie are la bază o confuzie şi anume că Uber ar fi un serviciu de taxi sau că şoferii ar face servicii de taxi. Nu e aşa. Spre deosebire de un serviciu de taxi, Uber este o comunitate online închisă. Ca să accesezi serviciile trebuie să ai un cont, parolă, date de card, ca şofer trebuie să aduci cazier. Nu vei putea lua niciodată un Uber de pe stradă. Oamenii care conduc Uber o fac ocazional. Sunt oameni care fac asta câteva ore pe săptămână, sunt oameni care fac asta doar câteva săptămâni, fie conduc câteva ore în timpul lor liber. Există 15% oameni pentru care Uber este singura sursă de venit, de 50 şi ceva de ani şi câteva sute de pensionari care conduc Uber”, a declarat, luni, Alexandra Corolea, purtător de cuvânt Uber pentru România şi regiunea Balcani, într-o conferinţă de presă.

Ea a precizat că a discutat cu reprezentanţii autorităţilor care au spus că este nevoie de o reglementare distinctă, conform Agerpres.

„Am fost la Ministerul Transporturilor unde am discutat cu ministrul pentru Dialog Social, ministrul Transporturilor, ministrul Comunicaţiilor, diverşi reprezentanţi din MAI, le-am explicat modelul nostru şi aşa cum au agreat, să începem lucrăm la un cadru de reglementare distinct pentru serviciile ca Uber. Au zis „da, Uber nu este taxi, este nevoie de o reglementare diferită, nu avem în intenţie să limităm serviciile inovative ca Uber, le susţinem şi suntem de acord să lucrăm la un nivel de reglementare”. Noi le-am trimis mai multe informaţii despre modelul Uber, diverse modele de reglementare din Statele Unite şi din Uniunea Europeană. Însă, pe 12 mai, COTAR a avut o nouă întâlnire cu reprezentanţii Guvernului şi la 5 zile după Ministerul Transporturilor a publicat acest proiect de Ordonanţă de Urgenţă din care au dispărut toate celelalte nemulţumiri ale COTAR rămânând acest articol unic”, a mai arătat oficialul Uber.

De asemenea, aceasta a precizat că este foarte posibil ca proiectul de ordonanţă să deschidă calea unor abuzuri asupra şoferilor parteneri dacă trece în această formă.

„Nu avem o legislaţie de ride sharing care să facă diferenţa între serviciile de transport ilegal, anonim, nefiscalizat şi servicii de ride sharing aşa ca Uber. Am scris vineri premierului o scrisoare prin care solicităm retragerea temporară a OUG până când vom avea un cadru de reglementare clar, disctinct pentru serviciile de ride sharing. Între timp avem toată disponibilitatea şi deschiderea de a lucra şi de a prezenta modele de ride sharing. Când vor fi clarificate lucrurile, susţinem să amendăm şi să limităm acele activităţi de transport riscante pentru consumator. România nu trebuie să inventeze o lege. Putem să împrumutăm alte modele din alte ţări”, a explicat Corolea.

 
 

Urmărește-ne pe Google News