Bărbați tineri din India, Vietnam sau Nepal, cu studii liceale, care muncesc în construcții sau în servicii, câștigă în jur de 572 de dolari pe lună și își doresc să rămână în România 1-2 ani. 

Acesta este profilul muncitorilor din sudul și sud-estul Asiei care lucrează în România, arată studiul „Migranții din Asia, soluție pentru deficitul de forță de muncă din România”, realizat de agenția de recrutare poloneză EWL și Centrul de Studii Est-Europene de la Universitatea din Varșovia. Studiul a fost lansat pe 23 noiembrie. 

A fost făcut în perioada 12-23 septembrie în București, Craiova și Cluj-Napoca, cu 400 de migranți din sudul și sud-estul Asiei. Interviurile s-au făcut față în față. 

Vârsta medie a muncitorilor din Asia care vin în România

Trei sferturi dintre muncitorii din sudul și sud-estul Asiei care lucrează în România sunt bărbați, conform rezultatelor studiului. Vin din India, Vietnam, Bangladesh, Pakistan sau Nepal.

Vârsta lor medie este de 27 de ani. Cel mai mare grup (60%) este format din persoane între 26 și 35 de ani. 

83% dintre ei au studii liceale, 11% au studii primare, iar 6% au studii universitare. 

Cât câștigă în România

Lucrează în România în construcții (39%), servicii (14%), logistică, transport și depozite (11%). Mulți dintre ei muncesc în aceeași profesie ca în țara lor de origine.

Salariul mediu câștigat în România este de 572 de dolari. 

39% dintre participanții la studiu câștigă între 501 și 599 de dolari, iar 30% iau lunar sub 500 de dolari (2.300 de lei). 22% câștigă între 600 și 699 de dolari (3.300 de lei). 

Mai mult de jumătate vor să stea peste un an

29% dintre ei au răspuns că vor să rămână 1-2 ani în România, iar 24% își doresc să stea peste 2 ani, dar nu să se stabilească aici. 

20% vor să stea cel mult un an. 

39% și-au găsit angajatorul actual prin recomandarea unor prieteni sau a rudelor, 21% au spus că și-au găsit locul de muncă singuri. 13% au răspuns că și-au găsit locul de muncă printr-o agenție de recrutare din țara de origine.

Pentru 66% dintre respondenți, procesul de angajare, inclusiv obținerea vizei și a permisului de muncă, a durat între una și două luni.

88% au răspuns că au primit ajutor în România, iar tipul de ajutor primit cel mai frecvent a fost legat de legalizarea șederii în România (67%), respectiv ajutor cu cazarea (49%). 

Mai mult de jumătate au început să învețe română

21% au spus că bariera lingvistică este una dintre cele mai mari provocări. 40% au declarat că vorbesc limba română la nivel de bază, iar 52% dintre respondenți au răspuns că au început să învețe limba română.

95% dintre respondenți nu au mai lucrat în străinătate înainte să vină în România. 

Mai mult de jumătate (53%) intenționează să recomande rudelor și prietenilor să lucreze în această țară.

Câți muncitori din țări non-UE lucrează în România

Pentru 2022, statul român a aprobat un contingent nou de 100.000 de muncitori străini, față de 75.000 anul trecut, ca să acopere deficitul de forță de muncă din construcții, restaurante, hoteluri sau panificație. 

În primele 10 luni ale anului au fost emise 78.635 de avize de angajare din contingentul aprobat pentru 2022, conform datelor obținute de Libertatea de la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI).

Prin comparație, au fost emise 29.795 de avize de angajare în 2019 din contingentul aprobat pentru acel an, 22.304 în 2020 și 42.286 în 2021.

În România erau 49.111 cetățeni străini (state terțe) cu drept de ședere la 31.10.2022, conform IGI.

Diferența dintre numărul de avize de angajare și numărul de cetățeni cu drept de ședere este explicată prin faptul că între momentul eliberării avizului de angajare și solicitarea unui permis de sedere poate să treacă o perioadă de până la 9 luni. 

Taxe plătite agențiilor de recrutare?

Toți muncitorii nepalezi cu care a discutat Libertatea pentru documentarea unui articol despre moartea unui tânăr nepalez de 27 de ani venit la muncă în București au povestit că au plătit agențiilor de recrutare în jur de 4.000 de dolari ca să vină să muncească în România. Ca să facă rost de bani, s-au împrumutat de la bănci sau de la rude.

De asemenea, toți cei care muncesc în fast-food-uri au precizat că lucrează aproximativ 60 de ore pe săptămână, deși în contract sunt prevăzute 40 de ore, iar pentru orele suplimentare nu sunt plătiți. 

Întrebați la conferința de lansare a studiului de jurnalista Libertatea despre cât plătesc muncitorii, respectiv cât plătesc angajatorii din România în procesul de recrutare, reprezentanții grupului EWL au spus că muncitorii din Asia care vin la muncă prin agenția lor nu plătesc nimic, iar despre angajatori nu au oferit cifre. 

Practica de a cere bani muncitorilor este problematică și este comună agențiilor mici, a mai precizat Michalina Sielewicz, director dezvoltare internațională la EWL.

Legat de problema orelor suplimentare neplătite, reprezentanții agenției au spus că la ei nu se întâmplă așa ceva și nu pot comenta despre alte agenții. 

 
 

Urmărește-ne pe Google News