Cât de bine e să facem mai multe lucruri deodată? Ce susțin neurologii

Efecte negative pe toate planurile

Aşadar, multitaskingul este esenţial în sistemului profesional modern. Dar este un lucru bun? Oamenii de ştiinţă susţin că nu. Studii întreprinse recent la University of London (Marea Britanie) şi la Universitatea Stanford (SUA) au scos la iveală fapte uluitoare. Conform rezultatelor, persoanele care fac mai multe lucruri concomitent:

• întâmpină dificultăţi în a filtra informaţiile relevante;

• nu observă detalii importante;

• au probleme de concentrare, de memorie şi de organizare;

• sunt mai predispuse la a face erori şi au o eficienţă mai scăzută decât persoanele care fac lucrurile pe rând;

• prezintă scăderi temporare de inteligenţă – exemplul dat în acest caz fiind al unui bărbat care a trimis un e-mail în timp ce asista la o şedinţă; IQ-ul lui, în timpul multitaskingului, a scăzut cu 15 puncte, ajungând la cel al unui băiat de 8 ani!

Expertul în neurologie Kep Kee Loh, care a condus un studiu asupra multitaskingului la universitatea britanică Sussex, merge mai departe, susţinând că acest obicei modifică structura creierului.
Este afectată în principal regiunea responsabilă cu empatia şi cu controlul emoţiilor. Un alt neurolog reputat din America, Earl Miller, specializat în atenţia distributivă, susţine că ne amăgim crezând că facem mai multe lucruri deodată şi că le facem bine: “Este aproape imposibil. Creierul nu poate face faţă. La examenul RMN se vede că se dă o luptă acolo, iar creierul nu câştigă această luptă. Cu cât sarcinile între care trebuie să se împartă sunt mai complicate, cu atât e mai puţin probabil să le poată executa”.
Vi se pare că am enumerat deja foarte multe efecte negative ale multitaskingului? Ei bine, n-am terminat!
Iată şi alte necazuri generate de acest tip de activitate, toate scoase la iveală de cercetări efectuate de neurologi, psihologi sau neuropsihologi:

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

• în timp, duce la stres pronunţat, anxietate, scăderea respectului de sine şi depresie;

• ne poate face impulsivi, chiar agresivi;

• există riscul să declanşeze tulburări de alimentaţie, cum ar fi bulimia, iar de aici până la obezitate nu este decât un pas;

• afectează memoria de scurtă durată;

• scade capacitatea de comunicare, influenţând negativ relaţiile – cele de la locul de muncă, dar şi cele personale;

• poate cauza accidente. De aceea, suntem sfătuiţi ca, atunci când ne aflăm la volan, să nu răspundem la mobil. S-a dovedit că atenţia la drum a unui şofer care vorbeşte la telefon este la fel de scăzută precum a unuia care a consumat alcool înainte de a se urca în maşină.

Urmărește-ne pe Google News