14 comentariiUrsula von der Leyen a precizat că reprezenta României va fi vicepreședintă pentru „Oameni, Competențe și Pregătire”, unde va fi responsabilă de cele trei aspecte, precum și de „cultură, locuri de muncă de calitate și drepturi sociale”. Însă pentru a înțelege cât de relevantă va fi, în final, funcția din CE, trebuie văzută organigrama și dacă Mînzatu va coordona și anumite direcții din CE.
De altfel, pe tema funcției obținute părerile sunt împărțite. Dragoș Pâslaru, fost președinte al Comisiei de Muncă din Parlamentul European și fost ministru al Muncii, s-a declarat mulțumit de ceea ce a obținut România. „Din punctul meu de vedere, cred că ținta României era să aspire la un post de vicepreședinte. Pentru că era o țintă deja atinsă de alte țări, iar de noi nu. Faptul că am obținut funcția de vicepreședinte e un succes, iar aici nu mai contează din ce grup politic ești. E un succes pentru România. Pentru mine, portofoliul, așa cum e descris, partea de muncă, politici sociale și educație-tineret, e fabulos. Pentru că pe lângă faptul că poți ajuta la nivel european, sunt teme cruciale și pentru România. E întotdeauna bine să ai un comisar român care să dea o mână de ajutor în condițiile în care tu ai 1 din 3 români care sunt în situații dificile, un milion de copii în risc de excluziune și multe alte vulnerabilități”, a precizat Pâslaru, în prezent copreședinte al formațiunii REPER, pentru ziarul Libertatea.
„Faptul că gestionezi o cincime din UE pe partea de Fondul Social European plus că ai la dispoziție acum posibilitatea să intervii în zona de competitivitate, prin partea de capital uman și competențe, mi se pare că e un succes pentru România”, a completat Pâslaru.
Întrebat dacă nu era mai bun un portofoliu cu o parte economică mai pronunțată, Pâslaru a precizat, din punctul său de vedere, că ceea ce a primit acum România are o latură economică: „Nu cred că poți să ai competitivitate umană fără capital uman. Doi, cealaltă idee e că dacă vei lăsa în urmă oameni și vei avea disparități sociale mari ajungi la tensiuni sociale și partide extremiste. Portofoliul e bun pentru a câștiga încredere în proiectul european. Și al treilea argument: în portofoliul de acum poți cultiva resursa pentru prosperitatea economică. Eu îl văd economic, nu marginal”.
Ceva mai reținut a fost Alin Mituță, fost europarlamentar Renew (2020-2024) și fost funcționar în instituțiile europene, care a sintetizat astfel rezultatul negocierilor tot într-o cheie pozitivă: „Funcție importantă cu portofoliu mediu. Asta primește România în noua Comisie”, potrivit unui mesaj publicat pe pagina de Facebook.
Apoi, a continuat: „Funcția de vicepreședinte executiv înseamnă prestigiu, dar nu neapărat putere. În practică ce contează mai mult sunt direcțiile generale din subordine. Acestea nu au fost anunțate încă. Portofoliul de politici sociale, locuri de muncă, educație, drepturi sociale e unul în care Uniunea Europeană are puține competențe, dar care poate fi important din punct de vedere politic. Dincolo de funcție și portofoliu va conta mult cum acestea vor fi folosite în practică de noua comisară. Una peste alta, România obține un post decent, rezultat al rolului geopolitic jucat în regiune și al flexibilității de a schimba nominalizarea inițială”, a precizat fostul europarlamentar.
Siegfried Mureșan: E un eșec
Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al PPE, a criticat în termeni duri deznodământul negocierilor.
„Portofoliul obținut de prim-ministrul Ciolacu este gol de conținut, are zero competențe concrete și este opusul a ceea ce a promis că va obține. La începutul verii, prim-ministrul Marcel Ciolacu spunea că România are șanse reale să obțină portofoliul de comisar european pentru Economie – deținut în prezent de fostul prim-ministru al Italiei, Paolo Gentiloni – și și-a asumat public obiectivul de a obține postul respectiv”, a punctat Mureșan, într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook.
„La acel moment, eu am declarat că țara noastră are șanse minime să obțină portofoliul pentru Economie deoarece suntem în procedură de deficit excesiv din anul 2017, din timpul guvernării PSD, iar Guvernul Ciolacu crește deficitul, în loc să-l scadă. Ca atare, UE nu va lăsa lupul de pază la oi când e vorba de comisariatul pentru Economie, cu responsabilități pe disciplină fiscală”, a subliniat Siegfried Mureșan, care în luna iulie punctase într-un interviu pentru Libertatea toate slăbiciunile României în obținerea unui portofoliu economic important.
„Vedem acum că Marcel Ciolacu a obținut pentru România un portofoliu cu titlu pompos, dar care nu are o componentă economică, așa cum a promis, ci o componentă socială, fără atribuții clare și prin care nu va coordona direcțiile generale din cadrul Comisiei care iau deciziile importante pentru România. Coeziunea, agricultura, investițiile, industria – domeniile cele mai importante pentru țara noastră, prin care sunt alocate fonduri europene direct României, vor fi coordonate de alți comisari. De aceea, portofoliul obținut de Marcel Ciolacu nu este o victorie, ci este un eșec. România nu avea nevoie de un comisar cu o funcție onorifică, ci de un comisar care poate influența deciziile pe domeniile care contează cel mai mult pentru România”, a conchis Siegfried Mureșan.
Nici USR nu este mulțumit pentru că România a ratat obținerea unui portofoliu economic. „În ciuda declarațiilor pompoase despre negocieri și influența țării noastre la nivel european, România primește un portofoliu fără putere reală: Educație, Locuri de muncă și Drepturi Sociale, domenii în care Uniunea Europeană nu are pârghii concrete de acțiune. Marcel Ciolacu ne-a vorbit timp de câteva luni de portofolii importante, despre economie și piață internă, dar rezultatul este cel pe care-l vedem cu toții astăzi: un portofoliu din coada clasamentului ca importanță, fără impact real. Portofoliul primit de România este unul de consolare, oferit mai degrabă pe criterii geografice și de populație, și nu pentru merite diplomatice”, arată USR, într-un comunicat de presă.
Surse politice au explicat că pasul în spate al României a însemnat primirea funcției de vicepreședinte, nu simplu comisar, însă tot a putut fi văzută limitarea lui Ciolacu în negocieri. De exemplu, în cazul Sloveniei, care a renunțat la comisarul bărbat pentru o doamnă, țara a primit pentru Marta Kos Extinderea, fiind responsabilă inclusiv de vecinătatea estică. Așadar, potrivit Ursulei von der Leyen, Kos „va munci pentru susținerea Ucrainei și va continua să muncească pentru reconstrucție”. În schimb, CE a dat României funcția de vicepreședinte și pentru că avea o femeie propusă, iar acum poate prezenta numărul mare de doamne la nivelul conducerii CE, dacă per total nu există paritate.