Specialiștii în sănătate îi răspund Oliviei Steer. Cât de importante sunt testarea și vaccinarea anti-HPV în prevenția cancerului de col uterin

„A venit din nou acea perioadă specială a anului când iar nu-mi fac mamografie, nici test Papanicolau, nici nu port fundițe roz”, a scris, în urmă cu o săptămână, Olivia Steer pe pagina ei de Facebook, alături de hashtagurile #de 14 ani #nici mie nu mi-e frică.

Fostă prezentatoare TV, Olivia Steer are aproape 60.000 de urmăritori pe pagina sa de Facebook.

Mai multe persoane au reacționat după mesajul ei, printre care specialistul în sănătate publică Răzvan Cherecheș și europarlamentara USR-PLUS Ramona Strugariu. Ei au atras atenția că părerea lui Steer este una „iresponsabilă”, ba chiar reprezintă „o amenințare pentru sănătatea publică”.

Răzvan Cherecheș: „Olivia Steer nu știe ce vorbește”

„Mă voi gândi foarte serios ce căi există, dacă există, pentru a putea fi oprită. Ce face ea este o ofensă, pur şi simplu, la adresa victimelor acestor boli cumplite, pentru care o lume întreagă caută soluții”, a scris europarlamentarul USR-PLUS Ramona Strugariu, într-o postare pe Facebook.  

„Așa se întâmplă când oamenii confundă convingerile cu expertiza, iar Olivia Steer nu știe ce vorbește! Sunt șocat de lipsa ei de empatie și compasiune – să fluturi asemenea enormități în fața a mii de oameni care își pierd în fiecare an mamele, fiicele, bunicile din cauză că nu avem în România un sistem bun de screening al cancerului mamar și cancerului de col uterin!”, spune Răzvan Cherecheș.

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

Ulterior, Olivia Steer s-a apărat, într-o nouă postare pe Facebook, unde spune că a nu merge la medic este doar decizia ei și că nu vrea să influențeze pe nimeni. 

„Se rostogolește iar, în spațiul public, o nouă minciună, cum că aș îndemna femeile să nu își facă analize și controale anuale, bazându-se pe un text postat de mine, zilele trecute. Orice om cu mintea întreagă și o dâră de logică poate constata citindu-l că n-am afirmat nicio secundă așa ceva, nici n-am sugerat în vreun fel nimănui să facă sau să nu facă un test sau o radiografie. Postarea spune negru pe alb despre alegerile mele personale, când vine vorba despre niște analize medicale, asupra cărora m-am documentat mult și bine, până să zic «pas!». Ce fac eu se numește refuz informat, aflat în aceeași barcă a eticii medicale cu acordul informat, conform Legii 95/2006. Ce decid alte doamne și domnișoare e departe de a se afla în sfera mea de influență, câtă vreme – am spus-o de atâtea ori, că mă doare imaginația! – nu sunt doctor, nu dau sfaturi medicale.

Rog frumos toate persoanele care au înțeles pe dos, m-au răstălmăcit, au scris ultragiate pe conturile proprii că eu fac ce n-am făcut, că am zis, ce n-am zis, că sus e jos și jos e sus, că alb e negru și negrul alb, să îmi dea #block, #unfollow#adio și #hai_pa_pa!”, a scris aceasta în urmă cu trei zile.

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

Ce este cancerul de col uterin

Cancerul de col uterin este provocat de anumite tulpini ale virusului uman papilloma (HPV), un virus care provoacă cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală. Ceea ce înseamnă că 8 din 10 femei active sexual vor fi infectate cu acest virus la un moment dat, pe parcursul vieții.

Până în prezent, există peste 120 de genotipuri HPV identificate, dintre care 15 pot cauza cancerul de col uterin. Tipurile 16 și 18 sunt responsabile de aproximativ 70% din cancerele de col uterin la nivel internațional. Pe lângă cancerul de col uterin, HPV este asociat și cu alte tipuri de cancere: vulvar, vaginal, anal, penian si orofaringeal. 

România, cea mai mare mortalitate cauzată de cancerul de col uterin din UE

7,5% din totalul cazurilor de cancer de col uterin diagnosticate anual în Europa provin din România. Incidența este de trei ori mai mare decât media la nivelul Uniunii Europene. 

Așadar, potrivit datelor oficiale, România se află pe primul loc din țările Uniunii Europene în ceea privește mortalitatea prin cancer de col uterin (14,2 la 100.000 de femei).

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

Acest lucru înseamnă o rată a mortalității de aproximativ patru ori mai ridicată decât rata Uniunii Europene și de 20 de ori mai mare decât cea a Islandei, de pildă. 

Ce știu româncele despre cancerul de col uterin 

Ultimele date oficiale disponibile sunt îngrijorătoare. Un studiu efectuat în 2016, la care au participat peste 500 de femei cu vârsta peste 18 ani, arăta că:

• 86% dintre românce au auzit de cancerul de col uterin. Mai bine de jumătate dintre acestea nu asociază această boală cu infecția persistentă cu virusul HPV, iar una din 10 femei consideră falsă informația potrivit căreia cancerul de col uterin este provocat de această infecție;
• 68% dintre românce nu au auzit de infecția cu virusul HPV. Jumătate dintre femeile care au auzit de virusul HPV nu știu sau nu cred că atât femeile, cât și bărbații pot fi purtători ai virusului; 
• 7 din 10 femei românce nu și-au făcut în ultimii trei ani niciun test pentru depistarea leziunilor precanceroase sau pentru depistarea HPV (nici testul Babeș-Papanicolau, nici testul HPV- ADN);
• doar 23% dintre românce și-au făcut în ultimii 3 ani testul Papanicolau și 5% și-au făcut ambele teste. 

România, codașă la programele de prevenție 

Cum am ajuns în această situație îngrijorătoare a explicat, pentru Libertatea, fostul ministru al sănătății Ioana Mihăilă. 

„În primul rând, pentru că până în anul 2012, România nu a avut niciun program de screening pentru cancerul de col uterin implementat în mod organizat, pe baze populaționale. Testarea Babeș-Papanicolau s-a făcut exclusiv ocazional, în contextul vizitelor medicale pentru alte probleme de sănătate. 

De asemenea, a lipsit un program de prevenire primară prin vaccinare anti-HPV, iar educația pentru sănătate a fost deficitară atât în rândul adolescenților, cât și al tinerilor. 

O altă cauză sunt serviciile medicale de diagnosticare precoce și tratament discontinue, fragmentate și neuniform distribuite la nivel național, ceea ce face ca aceste servicii să fie greu sau deloc accesibile unei largi categorii de femei, în special a celor vulnerabile din punct de vedere socio-economic”, a declarat fostul ministru al sănătății.  

„Nu în ultimul rând, o cauză este reprezentată și de reticența femeilor de a se prezenta la medic atunci când prezintă semne și simptome”.

Ioana Mihăilă, fost ministru al sănătății:

Ioana Mihăilă, care este medic specialist endocrinolog, a punctat faptul că pandemia de COVID-19 a redus mult, anul trecut, serviciile preventive în România, la fel cum s-a întâmplat și în alte state. 

Câte adolescente s-au vaccinat împotriva HPV

De asemenea, din ianuarie 2020, de la reluarea vaccinării anti-HPV, prin Programul național de vaccinare, au fost vaccinate aproximativ 39.000 de fete din grupa de vârstă 11 – 14 ani ale căror părinți, tutori sau reprezentanți legali au depus solicitarea de vaccinare la medicul de familie, potrivit datelor furnizate de Ioana Mihăilă. În lunile mai și iunie 2021 s-au vaccinat 4.579, respectiv 7.805 persoane.

Cifrele sunt peste așteptări, potrivit fostului ministru al sănătății, având în vedere că ultima campanie de vaccinare anti-HPV, desfășurată în anul 2008, a fost un eșec total. Atunci, România se număra printre primele țări care introduceau vaccinarea împotriva HPV, simultan cu Marea Britanie. La noi, din 110.000 de eleve cu vârsta între 9 şi 11 ani, care reprezentau grupul-țintă ce urma a fi vaccinat, doar 2%, adică 2.600 de fete, s-au vaccinat. 

Deși cifrele de anul acesta sunt promițătoare, prin comparație cu alte țări, România încă are mult de recuperat. De pildă, la începutul anului trecut, autoritatea de sănătate publică din Anglia anunța că 11 milioane de doze de vaccin au fost administrate femeilor tinere din Anglia, ceea ce înseamnă că peste 80% dintre femeile cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani sunt protejate.

Ioana Mihăilă: E nevoie de mai multe campanii de informare

De asemenea, fostul ministru al sănătății subliniază faptul că este nevoie de mai multe campanii de informare publică: „Cancerul de col uterin poate fi prevenit. Vaccinarea, alături de screening (testarea Babeș-Papanicolau) poate reduce povara generată de cancerul de col uterin. Mizăm, de asemenea, pe medicii de familie. Ei sunt cel mai aproape de pacienți și joacă rolul-cheie în informarea lor”. 

Prof. Vlădăreanu: Vaccinul anti-HPV salvează vieți 

Prof. dr. Radu Vlădăreanu, preşedintele Societăţii Române de Obstetrică-Ginecologie, a explicat pentru Libertatea cât de importantă este vaccinarea anti-HPV, atât în rândul fetițelor, cât și a băieților. 

„Prevenția cancerului de col uterin se face prin două căi: vaccinarea anti-HPV și testul Babeș-Papanicolau, alături de testarea HPV. Vaccinarea este extrem de importantă în prevenție, lucru dovedit științific. Cel mai bine ar fi ca fetele să facă acest vaccin până la vârsta de 14 ani, atunci când vaccinul este cel mai eficient. Asta nu înseamnă că nu te poți vaccina și la 25 de ani, să zicem. Dar vaccinul este cel mai eficient atunci când el este administrat timpuriu. De altfel, se pot vaccina fără probleme și femeile de până la 45 de ani, care au efectuat înainte un test Babeș-Papanicolau”, a explicat medicul. 

Și vaccinarea băieților este foarte importantă. Nu numai pentru că ei sunt vectori de transmitere, dar și pentru faptul că „s-a constatat că același virus provoacă, într-o incidență destul de mare, și la băieți, cancer anal sau, mai ales, cancer orofaringian (cancer de gât). De aceea unele țări au inclus deja vaccinarea băieților în programele naționale”, a adăugat specialistul.   

Cancerul de col uterin afectează femeile tinere

Prof. dr. Radu Vlădăreanu a punctat că, din păcate, cancerul de col uterin este tot mai frecvent în cazul femeilor tinere. „Este foarte important să vorbim constant de vaccinare, în speranța că tot mai mulți părinți ne vor auzi. Ne întâlnim des cu situația în care fete de 20 și ceva de ani vin de mână cu părinții lor, cărora le reproșează, de față cu medicii, că nu le-au vaccinat atunci când era gratis și când au avut posibilitatea, pentru că le-a zis lor cineva că nu e bine. E revoltător”, a declarat medicul.

Foarte importante sunt și campaniile de informare, mai spune prof. dr. Radu Vlădăreanu: „Trebuie să le ducem zi de zi, lună de lună și an de an. Din păcate, chiar dacă statul român a înțeles acum cât de importantă este campania de vaccinare, solicitările pentru vaccin, din partea părinților, sunt mult mai mici decât ar trebui”, a mai spus specialistul. 

Rezultate Alegeri SUA – cine va fi noul președinte al Americii!

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro