Doar în ultima săptămână din decembrie, nivelul de răspândire în SUA a variantei Kraken, denumită științific XBB.1.5, a crescut de la 20% la 40% din totalul numărului de infecții estimat la nivelul întregii țări, iar în curând, specialiștii se așteaptă ca XBB.1.5 să devină dominantă. Între timp, varianta a ajuns și în Europa.
„Acesta este principalul lucru pe care toată lumea îl urmărește – cât de repede ia locul variantelor existente. Și vedem o creștere foarte rapidă”, a explicat Shaun Truelove, specialist în boli infecțioase de la Universitatea Johns Hopkins.
Situația provoacă îngrijorări legate de riscul apariției unui nou val de infectări în SUA care să pună presiune pe sistemul de sănătate.
„XBB.1.5 nu este o amenințare de calibru apocaliptic”
Însă, în ciuda îngrijorărilor, lucrurile nu mai stau ca în 2020, când nu existau vaccinuri și medicamente pentru a lupta cu coronavirusul, notează The Atlantic. „Acum, cu imunitatea de la vaccinuri și cu oameni trecuți prin infecții peste tot în lume (…) populația nu mai este nici pe departe atât de vulnerabilă la cele mai grave efecte ale COVID. XBB.1.5 nu este o amenințare de calibru apocaliptic, iar până în prezent, nicio dovadă nu sugerează că subvarianta este în mod inerent mai gravă decât predecesoarele sale”, arată analiza publicației americane.
În acest context, este amintit faptul că în urmă cu câteva luni, o altă subvariantă apropiată, XBB, a circulat în Singapore și a dus la o creștere a numărului de cazuri, dar spitalizările nu au cunoscut o creștere masivă.
Față de valul original Omicron care a lovit Statele Unite în aceeași perioadă anul trecut, „cred că există mai puține motive de îngrijorare”, în special pentru persoanele care sunt la zi cu vaccinurile, spune Mehul Suthar, imunolog de la Universitatea Emory, care a studiat modul în care sistemul imunitar reacționează la noile variante ale coronavirusului.
Evoluția SARS-CoV-2 merită în continuare să fie urmărită îndeaproape prin intermediul supravegherii genomice, dar „variantele înseamnă ceva puțin diferit acum pentru cea mai mare parte a lumii decât la începutul pandemiei”, explică și Emma Hodcroft, epidemiolog de la Universitatea din Berna, Elveția.
De altfel, versiunile virusului care pot ocoli imunitatea dobândită de oameni vor continua să apară, atât timp cât SARS-CoV-2 va fi printre noi, probabil pentru totdeauna, preciza o altă analiză publicată de The Atlantic în vara anului trecut.
„Este clasica cursă a înarmării între gazdă și agent patogen: virusurile ne infectează, iar organismele noastre, în speranța că vor evita o reinfecție la fel de gravă, își dezvoltă apărarea, determinând invadatorul să își modifice caracteristicile pentru a se putea infiltra din nou în corpul nostru. Dar virusul nu evoluează spre un punct în care să devină de neoprit, ci doar își schimbă poziția de apărare pentru a evita ultimele noastre piedici, în timp ce noi facem același lucru pentru el”.
„Este din ce în ce mai greu pentru virus să declanșeze un val precum cel provocat de Omicron”
Având în vedere că peisajul imunitar al lumii este acum atât de inegal, „este din ce în ce mai greu pentru virus să declanșeze acel val sincronizat pe care Omicron l-a determinat anul trecut pe vremea aceasta”, explică și Verity Hill, virusolog la Yale.
XBB.1.5 va continua să încerce să se strecoare pe lângă apărarea noastră, spune și Pavitra Roychoudhury, care monitorizează variantele SARS-CoV-2 la Universitatea din Washington, dar „nu cred că trebuie să avem emoticoane cu semnale de alarmă pentru fiecare variantă care apare”.
În acest moment, precizează și Emma Hodcroft, „este greu de imaginat că tot ceea ce am văzut în ultimele câteva luni ar determina o actualizare a vaccinului”.
În SUA, numărul de spitalizări este în creștere, iar XBB.1.5 depășește rapid celelalte variante, dar creșterea estimată a infecțiilor nu pare nici pe departe la fel de abruptă ca ascensiunea variantei originale Omicron, deși urmărirea evoluției este mai puțin atentă acum.
De asemenea, XBB.1.5 nu domină în mod egal în diferite părți ale SUA , iar Shaun Truelove subliniază că aceasta nu pare încă strâns legată de spitalizări în locurile în care a câștigat teren până acum.
Oricât de tentant ar fi să dăm vina pentru orice creștere a numărului de cazuri și spitalizări pe cea mai recentă subvariantă, propriile noastre comportamente sunt cel puțin la fel de importante, spun specialiștii, amintind de faptul că oamenii au început să călătorească mai mult, să nu mai poate mască de protecție atât de des și mulți sunt nevaccinați.
Și cu cele mai multe dintre măsurile de protecție anti-COVID „aproape dispărute” la scară globală, spune Hodcroft, a devenit foarte ușor pentru coronavirus să continue să experimenteze noi modalități a pune piedici în fața apărării imunitare.
Foto: EPA