Radu Țincu, medic primar la Clinica de Terapie intensivă Toxicologie a Spitalului de Urgență Floreasca, a vorbit la Interviurile Libertatea Live despre intoxicațiile cu ciuperci.
Ciuperci otrăvitoare cu aspectul ciupercilor comestibile
”Sporii ciupercilor otrăvitoare pot să fie antrenați de curenții de aer și să ajungă pe ciupercile comestibile, neotrăvitoare, care devin otrăvitoare , dar își mențin aspectul de dinainte. De aceea chiar și cunoscătorii se pot păcăli”, a spus medicul Țincu.
Simptomatologia depinde de ciuperca ingerată
Odată ingerată ciuperca otrăvitoare, pot apărea simptome dintre cele mai diverse, în funcție de perioada de incubație.
”Simptomatologia depinde de ciuperca ingerată. Există ciuperci care au o incubație scurtă, care apare la câteva ore de la ingerare și are, de regulă, simptomatologie gastrică. Astfel, este intoxicația cu ciuperci cu perioadă de incubație scurtă, unde simptomatologia apare la câteva ore de la ingestie și este de obicei o simptomatologie gastrică, cu dureri abdominale, greață, vărsături, scaune diareice, nimic care să alarmeze foarte mult”, a explicat medicul.
Pentru cel care a mâncat ciuperci otrăvitoare, aceste simptome sunt puse pe seama unei gastroenterite obișnuite, pe care ar putea să o trateze acasă.
Apoi, există intoxicația la care primele simptome apar după 12-24-36 de ore de la consumul ciupercilor.
Perioada cea mai gravă este între acalmia dintre simptomele digestive și cele de toxicitate hepatică și renală
Problema este că între perioada cu dureri abdominale, în care pacientul nu merge la medic, considerând că este o enterocolită banală, și cea în care apar semnele de toxicitate hepatică sau renală, există o perioadă de acalmie, fără dureri, dar în care toxina face ravagii.
”De fapt, omul pierde timp. Când se simte bine, crede că a fost un episod diareic de vară, care a trecut, dar de fapt ficatul se degradează pe oră ce trece și va ajunge la spital cu insuficiență hepatică acută fulminantă, când ficatul nu mai poate realiza funcțiile clasice de detoxificare și de sinteză a factorilor de coagulare. Ajunge la spital cu aceste semne grave hepatice. Dar pacienții pot ajunge și când au simptomele digestive, când sunt episoade grave de diaree și vărsături și există riscul de deshidratare. Ar fi bine să ajungă imediat ce apar aceste prime simptome, pentru a fi instituit tratamentul mult mai de timpuriu”, a mai spus medicul Radu Țincu.
Ciupercile sunt unele dintre cele mai otrăvitoare plante de pe pământ
Toxina ciupercilor otrăvitoare este extrem de concentrată. La unele specii, o singură pălărie de ciupercă omoară un adult, iar această toxină nu poate fi distrusă prin fierbere.
”Dimpotrivă, o ciupercă otrăvitoare în tocăniță nu dispare la fiert, ci otrăvește toată mâncarea”, a mai spus medicul.
Să nu mai consumăm ciupercile culese direct din pădure
Pentru că sporii circulă de la o ciupercă otrăvitoare la una comestibilă, este un risc foarte mare de otrăvire. De aceea, deși sunt mai puțin gustoase, dar mai sigure, ar fi de preferat ciupercile cumpărate din surse autorizate și bine controlate.
Dacă ciupercile sunt ținute în apă, poate scădea toxicitatea, dar nu suficient.
Există studii care arată că, pusă pe grătar, ciuperca se deshidratează, curge din ea toxina, dar nu poate scădea de tot. Totuși, în acest caz, intoxicația va fi de mai mică intensitate.
În Secția de Toxicologie de la Spitalul Floreasca sunt până la 70 de cazuri de intoxicare severă și cam 2-3 decese
”În Secția de Toxicologie de la Floreasca avem 50-60-70 de cazuri de intoxicații severe cu ciuperci, care vin prin transfer de la alte spitale, când starea pacientului se agravează foarte mult. Mortalitatea nu a fost foarte mare, cam 2-3 decese, nu prin toxicitate directă, ci prin insuficiență hepatică. Dacă instituim un tratament imediat și multimodal, atunci șansele de supraviețuire sunt mari. Avem deja o pacientă cu insuficiență hepatică fulminantă, pe care am salvat-o”, a adăugat medicul Țincu.
Cele două organe țintă sunt ficatul și rinichiul
Otrava din ciupercă ajunge la nivelul tubului digestiv, unde se eliberează toxina, responsabilă de dureri abdominale, greață, vărsături, scaune diareice.
”Se comportă ca o substanță toxică și, după ce la nivelul tubului digestiv a făcut ravagii, ajunge în ficat prin vena portă. Apoi se va distribui prin sânge. Se plimbă prin organism până la metabolizare. Cele două organe țintă sunt ficatul și rinichiul. Când distrucția este atât de mare, ficatul nu mai poate efectua funcția de detoxificare și de sinteză a proteinelor, atunci starea este cea mai gravă și poate fi fatală. Când ficatul este distrus și nu mai poate fi regenerat, se ajunge la transplant de urgență. Dar, situația unui pacient care are nevoie de transplant de urgență este delicată pentru că nu sunt donatori la colț de stradă, iar el are deja tulburări majore. Chiar și cu donator, transplantul este greu de efectuat și cu riscuri foarte mari. Apoi, pacientul are și insuficiență renală acută, pacientul nu mai urinează. Pacientul are, deci, două funcții blocate pe care medicul din secția de ATI Toxicologie le suplinește prin dializă hepatică și renală, dar numai pentru scurt timp”, a explicat medicul Radu Țincu.
Cel mai greu de tratat sunt copiii și vârstnicii, aceștia din urmă având diverse comorbidități.
În Secția de Toxicologie, pacienții care au murit după ce au mâncat ciuperci otrăvitoare erau tineri, cu vârste între 30 și 50 de ani. Aceștia au murit din cauza unei complicații severe, respectiv tulburare de coagulare, pacientul având hemoragie puternică.
De aceea, medicul Țincu face apel la toți cei care se simt rău după ce au mâncat ciuperci să meargă de urgență la spital.
Secția de Toxicologie de la Spitalul Floreasca este singura de acest fel din România.
CITEŞTE ŞI:
EXCLUSIV/ Cine e asistenta care a bruscat un nou-născut la Spitalul Judeţean din Târgovişte. Este însărcinată în patru luni