ComenteazăCuprins:
Boala este gravă. Nu există o evoluție asimptomatică a acestei infecții. Temperatura unei persoane
crește brusc, stomacul și mușchii încep să-i doară, apar vărsături, diaree, iar apoi pierderea stării de conștiență.
Decesul unei persoane se înregistrează de obicei după o sângerare abundentă în a opta sau a noua zi. Acum se știe că între 24 și 88% dintre cei infectați mor. O parte dintre decese au loc și din cauza îngrijirii precare.
Există evoluții și, probabil, un vaccin și unele medicamente vor fi testate în timpul acestui focar, ca parte a studiilor clinice.
Cât de mari sunt șansele ca virusul să afecteze și alte țări?
Deși focarul a afectat capitala Kigali din Rwanda, care are un aeroport internațional important, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) evaluează riscul de răspândire a infecției pe planetă ca fiind scăzut.
Administrația locală nu interzice intrarea turiștilor, dar recomandă luarea de măsuri de precauție (inclusiv spălarea mâinilor și să nu se interacționeze cu persoanele care par bolnave).
Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA consideră că este sigur să călătorești în Rwanda, dar este mai bine să fii asigurat și să urmezi o întreagă listă de reguli (de exemplu, să nu vizitezi peșteri, vindecători tradiționali și să nu te atingi de cimpanzei).
De asemenea, ministerul rus al sănătății le cere cetățenilor ruși „să ia în considerare aceste informații (despre focar) atunci când își planifică călătoriile”.
În același timp, OMS consideră că riscul de răspândire a infecției pe continent este mare. Consecințele vor fi deosebit de grave dacă virusul va ajunge în Republica Democrată Congo, unde situația virusului variolei maimuțelor este deja cea mai gravă din lume și unde sunt șapte milioane de refugiați.
Dar până acum s-au luat măsuri destul de serioase pentru a suprima focarul. În Rwanda, după ce se constată că cineva s-a infectat cu virusul Marburg, se determină cu cine a fost în contact persoana respectivă, iar aceste persoane sunt băgate în carantină.
Au fost deja făcute peste 1,3 mii de teste pentru virusul Marburg, 21 de persoane sunt izolate sau sunt sub tratament (infecția se poate dezvolta în 21 de zile de la intrarea virusului în organism).
Cine este în pericol?
Sunt în pericol de îmbolnăvire cei care au intrat în contact cu sângele, urina și alte fluide biologice ale celor deja infectați.
Pentru ca virusul să pătrundă în organism, aceste fluide trebuie să intre în mucoasele sau în piele (nu doar direct de la o persoană, ci și prin îmbrăcăminte sau așternut).
Din câte se știe, virusul nu este transmis prin aer sau prin țânțari.
Cum a început acest focar?
Oficial, autoritățile din Rwanda nu dezvăluie acest lucru. Cu toate acestea, sursele revistei Science au precizat că primul pacient a fost un turist care a mers la un spital din capitala Kigali.
Acolo a fost diagnosticat doar cu malarie (după ce a omis mai întâi o altă infecție), după care a murit. Moartea a survenit la începutul lunii septembrie și a fost confirmată de autoritățile din Rwanda.
Până la moartea primului pacient, mai mulți lucrători medicali s-au îmbolnăvit: Aceștia au crezut că au de-a face cu malaria și nu au luat măsurile necesare pentru a se proteja împotriva unei infecții virale.
În natură, purtătorii virusului Marburg sunt liliecii de fructe de Nil (câinii zburători egipteni). Pentru ca o persoană să se îmbolnăvească de virus, trebuie să intre cumva în contact cu aceste mamifere sau cu alimentele pe care liliecii le-au atins.
„Animalele pot, de asemenea, să culeagă și să mănânce fructe infectate”, a notat Marat Makenov, angajat al Institutului Central de Cercetare Epidemiologie din cadrul ministerului rus al Sănătății, care căuta un purtător al virusului Marburg după un focar în Guineea, într-un articol publicat în revista N+1.
„Acest lucru va duce la infectarea lor, la dezvoltarea unei infecții severe, iar un animal bolnav va fi o pradă ușoară pentru un vânător. Care, la rândul său, poate duce la infecția umană”, a transmis Marat Makenov.
Focare de infecție cu virus Marburg au apărut în Republica Democratică Congo, Uganda, Tanzania, Angola, Guineea Ecuatorială, Ghana, Guineea, Kenya și Africa de Sud.
Dar te poți îmbolnăvi nu numai în Africa. Numele în sine – virusul Marburg – a apărut datorită faptului că virusul a fost descoperit pentru prima dată în orașul german Marburg – într-un laborator în care au fost folosite pentru cercetări maimuțe verzi din Uganda.
Apoi, în 1967, mai mulți dintre angajații laboratorului s-au îmbolnăvit în același timp (la fel ca și angajați ai laboratorului din Belgrad, care foloseau pentru cercetări aceleași maimuțe verzi).