ComenteazăClaudia Osiceanu, profesoară la Școala gimnazială „Grigore Ghica Voievod”, consideră că această mentalitate că evaluarea este subiectivă trebuie combătută. „Este mai mult o prejudecată pe care o au elevii. La gramatică, evaluarea se face în funcție de un adevăr științific. În cazul literaturii, s-a tot încurajat această idee că evaluarea nu poate fi obiectivă. Eu aici văd adevărata problemă, în această prejudecată. Căci îi menține pe elevi într-o atitudine necombativă și necompetitivă. Copiii vin la examen descurajați că, din cauza literaturii, nu pot primi notă maximă sau punctajul maxim”, consideră aceasta.
De asemenea, crede că atâta vreme cât se obține și nota maximă, se înțelege că profesorul se ghidează în corectură după reguli bine stabilite. „În cazul compunerilor narative, elevul poate lua punctajul maxim, sfidând orice pornire subiectivă o evaluatorului, dacă aplică elementele de teorie literară”, mai spune profesoara pentru Școala 9.
Atât timp cât se ia și nota 10, la limba și literatura română, nu putem vorbi de hazard sau de noroc orb, ci de o disciplină a formulării răspunsului, de o responsabilitate a elevului manifestată atât față de redactarea lucrării, cât și față de ceea ce așază în conținut.
Claudia Osiceanu, profesoară de română:
Maria Melente, profesoară la Liceul Internațional de Informatică București, consideră că este nevoie de o pregătire mai riguroasă a profesorilor evaluatori ca să nu mai existe discrepanțe la punctaj la examenele naționale.
„Ce înseamnă pentru un profesor oarecare de limba și literatura română de la noi din țară toate aceste concepte și cum putem face noi, ca actanți în prima linie ai sistemului nostru educațional, să reducem aceste diferențe de perspectivă? Cred că este foarte important să se ia o măsură precum detalierea acestor descriptori de performanță – pentru ca evaluarea, deși inevitabil subiectivă, după cum am mai spus, să se facă mai omogen la nivel național”, spune Maria Melente.
4 din 10 note contestate au fost scăzute după recorectare, la Evaluarea Națională
Mihaela Petrișoaia, profesoară de română la același liceu, a explicat că baremul nu permite un grad mare de subiectivitate.
„La eseul argumentativ, de asemenea, lucrurile stau destul de clar, dar pot fi exemple personale care nu pot fi punctate conform baremului și atunci apare ideea că s-a corectat subiectiv ori în dezavantajul elevului. Nu poți, de pildă, să punctezi total un răspuns care surprinde ideea că o «personalitate» lipsită de moralitate, un nume public, poate un politician controversat sau un sportiv care a consumat substanțe interzise te-a impresionat în chip favorabil”, spune profesoara.
După recorectarea tezelor la Evaluarea Națională 2022 au fost depuse aproape 22 de mii de contestații, cele mai multe la română – peste 13 mii. În cazul a 62% dintre ele, nota a fost schimbată prin creștere și restul au avut nota mai mică după reevaluare.
74% dintre note au fost modificate cu diferențe mai mici de 50 de sutimi, 15% cu diferențe între 0,5 și un punct. 17 note au avut diferențe mai mari de două puncte la recorectare, 16 la limba și literatura română.
După recorectarea lucrărilor la Bac 2022, peste 90% dintre medii au fost modificate și potrivit Ministerului Educației, cele mai multe greșeli de corectare au fost la disciplinele istorie și limba română. Pentru 62% dintre elevii care au cerut reevaluarea lucrărilor, nota a crescut.
Argumentația completă a celor trei profesoare cu privire la cum se face corectarea la limba română, în Școala 9.