Comentează„Fragilitatea UE este în creștere”, avertizează șeful Comisiei Europene Jean-Claude Juncker. „Crăpăturile cresc în dimensiune”, adaugă acesta vorbind despre conflictele tot mai pronunțate dintre nordul Europei și statele sudice în care ajung navele cu imigranți în ajunul summitului pe tema migranților care are loc joi și vineri la Bruxelles.
Italia și Grecia susțin că au fost lăsați să se ocupe singuri de vasele cu migranți care ajung pe țărmurile sudice ale Europei, în timp ce țările nordice învinovățesc sudul că nu și-au apărat cum trebuie frontierele și au permis migranților să se deplaseze nestingeriți spre nord, în țările mai bogate precum Germania, Austria sau Suedia.
Diviziunea nu este doar nord- sud ci și est-vest. Noile state membre din Europa Centrală și de Est nu au acceptat niciodată viziunea vestul de după al Doilea Război Mondial ”toți pentru unul, unul pentru toți”. Când vine vorba de solidaritatea UE și de împărțirea sarcinilor, ei se opun în mod frecvent și refuză în mod sistematic atunci când Italia și Germania pledează pentru introducerea cotelor de migranți.
Numărul migranților care sosesc ilegal în Europa poate să scadă, dar și toleranța alegătorilor atunci când vine vorba de această problemă.
Iar tema aceasta și înverșunarea europenilor a dus în ultima perioadă la câștigarea alegerilor de către unii lideri care se opun migrației, așa cum este Viktor Orban în Ungaria sau Sebastian Kurz în Austria, țară care va prelua luna aceasta președinția Uniunii Europene și vor impune subiectul drept prioritate. „Țineți-i deoparte” este principalul moto al Austriei.
Ultimatum pentru Merkel din partea propriului minustru de Interne
De cealaltă parte, încă cel mai influent lider european, Angela Merkel, sosește, joi, la Bruxelles cu obiectivul de a obține un compromis privind împărțirea sarcinilor. Ea va avea sarcina de a face presiuni sau chiar a-i ruga pe liderii europeni să o sprijine, în contextul în care numărul celor care doresc descurajarea migranților este în creștere.
Al treilea nivel al dezbinării pe tema migranților este cel intern, între executiv și partidele care au puterea legislativă. În acest caz, Germania este cel mai dramatic exemplu.
Merkel a pierdut în mod clar o parte din susținerea de care se bucura în rândul alegătorilor, după ce a promovat politica ușilor deschise.
Considerată anterior ca fiind de neclintit din punct de vedere politic, de această dată, cancelarul german a fost obligată să accepte un ultimatum impus de ministrul său de interne. „Până la sfârșitul acestui summit de la Bruxelles, trebuie să vii acasă cu o soluție paneuropeană funcțională pentru a opri sângerarea imigranților ilegali în Germania. Sau voi bloca unilateral granițele Germaniei”, a spus Horst Seehofer.
Căderea Schengen, începutul sfârșitului
O astfel de decizie din partea Germaniei va însemna deschiderea de a doua zi a unui proces internațional intentat de Austria, care va provoca un efect de domino la nivelul întregii Europe. Iar acesta va avea un impact grav asupra proiectului politic și economic reprezentat de Zona Schengen. Iar dacă Schengen cade, acesta va fi cu siguranță, începutul sfârșitului pentru Uniunea Europeană.
Un astfel de scenariu ar fi un adevărat coșmar pentru Bruxelles, dar și pentru Germania, regina neîncoronată a comerțului din Europa.
Analiștii spun, încă, că mai este încă mult până se va ajunge la un astfel de scenariu și că, în adevăratul stil al Uniunii Europene, după ce liderii europeni se pun la masă, la Bruxelles, accentul în timpul discuțiilor se va pune pe ceea ce îi unește și nu ce îi divizează.
În ceea ce privește migrația, liderii UE vor fi cu ușurință de acord să își consolideze garda de frontieră Frontex.
Soluția: Centre de debarcare în afara granițelor UE
Există, de asemenea, o convergență crescândă în jurul ideii de înființare a așa-numitelor centre de debarcare în afara UE pentru a identifica migranții economici, care, teoretic, ar putea fi trimiși acasă. Persoanele care au dreptul la azil sau la statutul de refugiat ar putea beneficia, apoi, de o trecere sigură și legală în Europa.
De asemenea, se vorbește tot mai mult despre o cooperare mai strânsă (aici fiind vorba de acordarea unor sume importante de bani) cu țările de origine ale migranților și țările de tranzit (a se citi: Libia și pavilionul său de coastă) pe care imigranții le traversează pentru a ajunge la bărcile de contrabandă.
Dar aceste idei sunt mai ușor de formulat decât de îndeplinit deoarece va fi nevoie de foarte mulți polițiști de frontieră în UE, care să patruleze mii de kilometri de coastă din sudul Europei. De asemenea, va fi nevoie de permisiunea țărilor africane, cum ar fi Niger și Ciad, pentru crearea centrelor de procesare, iar acesta este un obiectiv foarte îndepărtat.
Între timp, nu există nici un semn privind un acord al membrilor UE cu privire la persoanele care vor ajunge în Europa.
Mai mult, surse din guvernul german, spun că șansele de reușită ale unui astfel de proiect sunt de 3 din 10, având în vedere natura naționalistă tot mai puternică a unor guverne europene.
Este, totuși, prea devreme pentru a anunța o dezmembrare a UE sau chiar sfârșitul carierei Angelei Merkel în fruntea guvernului de la Berlin, guvern ca rezultat al acestei crize. Dar, după cum a declarat Donald Tusk liderului UE în ajunul summit-ului: „Mizele sunt foarte mari și timpul este scurt”.