Cât timp va rămâne inflația atât de sus și ce pot face statele ca să-i diminueze efectele? Un economist explică

Inflația este în creștere, iar perspectiva unei crize a costului vieții devine o îngrijorare în întreaga lume. În aprilie, indicele prețurilor de consum (IPC) a crescut cu 8,3%, în timp ce inflația din SUA a rămas la cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani, se arată în articol. 

Impulsionată de costurile alimentelor și energiei în urma pandemiei COVID-19, inflația a fost exacerbată și de invazia rusă în Ucraina.

Indicele lunar al prețurilor la alimente al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), care urmărește prețurile produselor alimentare de bază tranzacționate la nivel mondial, a raportat o creștere de 12,6% între februarie și martie, atingând cel mai ridicat nivel de la crearea sa, în 1990.

Indicele FAO al prețurilor cerealelor a crescut cu o valoare și mai mare – 17,9% – în această perioadă, reflectând o creștere bruscă a prețurilor globale la grâu și cereale secundare, în mare parte din cauza întreruperilor exporturilor din Ucraina, unul dintre cei mai mari exportatori de grâu din lume.

Invazia Ucrainei de către Rusia a făcut, de asemenea, ca prețul petrolului – care era deja ridicat din cauza cererii scăzute a consumatorilor după COVID – să urce peste 110 dolari pe baril, în condițiile în care multe țări occidentale au impus, ca represalii, sancțiuni paralizante Rusiei.

Recomandări

România, cea mai stresantă țară pentru condus din lume. Aglomerația din trafic ne plasează pe primul loc în clasament

Economistul-șef al UBS, Paul Donovan, autorul cărții „Adevărul despre inflație”, explică de ce inflația este atât de ridicată și analizează dacă aceasta a atins deja vârful.

De unde provine inflația de astăzi?

Actualul vârf al inflației este descris de Donovan ca fiind „istoric”, dar acesta spune că nu se va mai afla mult timp la aceste niveluri.

Ea a fost provocată de cererea extraordinară de bunuri din 2021, când țările au ieșit din blocaje, magazinele s-au deschis și oamenii au putut ieși să cumpere lucruri cu banii economisiți în săptămânile de inactivitate economică.

Nu este vorba doar de faptul că prețurile cresc pentru că oferta este limitată în prezent. Prețurile cresc și din cauza temerilor că războiul va perturba aprovizionarea viitoare.

Paul Donovan:

Cererea mare de bunuri după pandemie a dus la creșterea prețurilor

„Cererea de bunuri a fost atât de neobișnuită, încât a copleșit oferta, iar atunci când cererea este mai mare decât oferta, fie se ajunge la penurie, fie la creșteri de prețuri. Am avut parte de un amestec din ambele, dar o parte din această sporire a cererii a determinat creșterea prețurilor. Acum, aceasta a început să se estompeze, deoarece, desigur, până la sfârșitul anului trecut, în mai multe țări, stocurile de economii ale consumatorilor au dispărut, astfel încât cererea a scăzut”, sunt explicațiile lui Donovan. 

Recomandări

Primele ipoteze legate de moartea lui Silviu Prigoană. Surse medicale: a suferit un AVC sau un stop cardio-respirator

Totodată, el crede că presiunea de creștere a inflației este „pe cale de dispariție” și că „am început să vedem o corecție”. 

Războiul a adâncit criza 

Inflația determinată de cerere începea să se estompeze, până când războiul din Ucraina a făcut ravagii economice, mai scrie Donovan. 

„Deși Rusia nu este, de fapt, atât de importantă ca economie, este semnificativă în ceea ce privește mărfurile. Acest lucru a dus la creșterea prețurilor materiilor prime, în parte pentru că au existat constrângeri asupra ofertei – fie pentru că sezonul de însămânțare a culturilor din Ucraina a fost limitat, fie pentru că firmele sunt mai puțin dispuse să cumpere petrol rusesc, de exemplu – dar și pentru că există un risc”, continuă Donovan.  

De asemenea, unul dintre factorii responsabili de creșterea inflației îl reprezintă temerile că, din pricina războiului, oferta se va diminua. 

Într-o economie dezvoltată, doar aproximativ 15-20% din ceea ce cheltuim pe alimente se duce, de fapt, pe acele alimente.

Paul Donovan, economist-șef UBS:

Recomandări

Silviu Prigoană a murit. Avea 60 de ani și i s-a făcut rău într-un restaurant din Bran

Cum influențează prețul petrolului celelalte produse 

Prețul barilului de țiței are consecințe asupra unor lucruri precum alimentele, biletele de avion, benzina etc. – deoarece toate acestea depind de combustibil.

La nivel global, dacă mă uit la prețurile petrolului, țițeiul reprezintă puțin sub 2,5% dintr-un coș tipic de inflație. Și apoi aveți o mulțime de forță de muncă ce transformă acel țiței în benzină. Cu toate acestea, dacă prețul țițeiului crește cu 100%, acest lucru va adăuga puțin sub 2,5% la rata inflației globale. Și cam asta este ceea ce se întâmplă în acest moment. 

Paul Donovan:

A atins inflația vârful?

Răspunsul economistului este simplu: depinde în ce țară ne aflăm. „În SUA, cred că inflația a atins probabil vârful în martie. În Marea Britanie, va fi puțin mai târziu, iar în Europa, va fi și mai târziu. Direcția inflației în a doua jumătate a acestui an, cred că va fi descendentă”.

El oferă trei motive pentru acest lucru:

Scăderea cererii: Multe dintre zonele în care prețurile au fost împinse în sus anul trecut de cererea extraordinară văd acum rata inflației în scădere. În unele cazuri, rata inflației a devenit chiar negativă. Acest lucru se va întâmpla cu tot mai multe bunuri până în 2022. Pe măsură ce cererea extraordinară se reduce, prețurile mari se vor reduce și ele.

Efecte de bază: Cel mai frecvent mod în care este cotată inflația este variația de preț de la an la an. Aceasta înseamnă că rata inflației de la an la an, pe care o cităm întotdeauna, ne vorbește nu doar despre prețurile de astăzi, ci și despre prețurile noastre de acum un an. Astfel, ceea ce spunem în luna martie a acestui an este comparat cu prețurile într-o economie normală în martie 2022, cu prețurile într-o economie blocată în martie 2021. Bineînțeles, dacă comparăm normalul cu blocajul, va exista o schimbare a prețurilor, care va fi destul de considerabilă pe măsură ce parcurgem acest an. Până în iunie, vom compara, cel puțin în State, o economie normală în iunie 2022 cu o economie normală în iunie 2021. Iar modificarea prețurilor va fi, evident, mai puțin dramatică în acel moment. Deci, acest lucru va reduce rata inflației de la an la an.

Spirala dintre costul salarial și preț: Nu vedem costuri salariale, spre deosebire de salariile în sine, crescând cu adevărat într-o manieră inflaționistă în acest moment. Salariile reprezintă aproximativ 70% din inflație într-o economie dezvoltată. Distincția dintre costurile salariale și salarii este o distincție importantă. Dacă oamenii sunt plătiți mai bine pentru că muncesc mai mult, acest lucru nu este inflaționist. În majoritatea economiilor, oamenii muncesc mai mult. În general, în economiile dezvoltate, producția economică, PIB-ul este peste nivelurile anterioare pandemiei, dar ocuparea forței de muncă este sub nivelurile anterioare pandemiei. Asta înseamnă că sunt mai puțini oameni care produc mai mult.

O soluție este reducerea impozitului pe petrol și taxele pe vânzări 

Cele mai bune lucruri pe care le pot face guvernele, spune Donovan, este să nu facă nimic. „La fel cum guvernele nu pot schimba prețul petrolului, nici bancherii centrali nu pot schimba brusc prețul grâului și al altor mărfuri”, arată el. 

O parte din inflația prețurilor scade deja în mod natural, iar alți factori, cum ar fi impactul războiului din Ucraina asupra prețurilor la alimente și combustibil, sunt dincolo de sfera de influență a majorității guvernelor, adaugă acesta.

Cu toate acestea, este diferit atunci când vine vorba despre chestiunea implicării guvernului în atenuarea consecințelor unei inflații mai mari.

„Acolo, există lucruri pe care le pot face. Pot fie să se uite la ajutoarele care sunt plătite pentru a încerca să ajute oamenii să se descurce cu prețurile mai mari, fie acolo unde ceva este impozitat”.

Petrolul, de exemplu, este adesea impozitat, astfel încât unele guverne pot considera că ar putea reduce temporar impozitul pe acesta sau să reducă taxele pe vânzări pentru alte produse pentru a încerca să facă viața un pic mai accesibilă. Așadar, există lucruri pe care guvernele le pot face pentru a atenua impactul asupra costului vieții pe termen scurt, chiar dacă nu pot schimba oferta și cererea de petrol.

„Dacă vorbim despre următorii 10 ani, atunci da, bineînțeles că guvernele pot încuraja investițiile în energie regenerabilă și așa mai departe. Dar, pe termen scurt, există o limită a ceea ce pot face guvernele pentru a compensa creșterea prețurilor”, încheie Donovan.

Foto: 123rf

Urmărește-ne pe Google News