Întrebările ştiinţifice ale următoarelor luni: Cât va dura protecţia oferită de vaccinul anti-COVID-19? Mai poţi să fii contagios dacă ai fost vaccinat?

Răspunsurile la aceste întrebări nu sunt fixe ori certe, ci depind direct de sistemul nostru imunitar. Pentru că sistemele noastre imunitare sunt incredibil de competente, dar, în acelaşi timp, destul de puţin previzibile.

1. Pot oamenii care s-au vaccinat să mai contribuie la răspândirea bolii?

Într-un interviu pentru postul public de radio din SUA, NPR, Marion Pepper, imunolog la Universitatea din Washington, spune că această întrebare rămâne deschisă nu doar pentru acest vaccin, ci pentru vaccinuri în general.

„Este greu de spus. Suntem în mod constant bombardaţi de diferiţi patogeni şi nu ştim când va răspunde sistemul tău imun”, spune ea. Putem să suferim infecţii care nu ne îmbolnăvesc, deci să nu ştim de ele, dar să răspândim boala chiar şi-aşa.

O cursă între virus şi sistemul imunitar

Când o persoană este infectată – sau imunizată prin vaccinare, sistemul imunitar se echipează să producă anticorpii care ţintesc specific virusul. În timp, aceşti anticorpi scad în mod natural.

Dar sistemul imunitar păstrează încă o amintire a virusului, iar dacă acesta apare din nou, celulele intră în acţiune şi se echipează iar să producă un nou lot de anticorpi. Acest proces poate lua între trei şi cinci zile. În acest timp, un virus ar putea începe să se replice în corp, explică specialistul.

Recomandări

Dosarul asasinatului de la Arad. Lipsurile care au dus la eliberarea suspecților și cine este marele absent din boxa arestaților

„Este o cursă între virus şi sistemul imunitar”, explică, pentru NPR, dr. Michel Nussenzweig, un cercetător la Institutul Medical Howard Hughes la Universitatea Rockefeller.

Dacă răspunsul imun este declanşat rapid, atunci va fi produsă o cantitate mică de virus. Or, abilitatea ta de a continua să răspândeşti boala depinde direct de cantitatea de virus produsă, spune Nussenzweig.

Plămânii şi pasajele tale nazale conţin o populaţie de aşa-numite celule T, care sunt făcute să identifice celulele care au fost infectate cu virusul. Acest tip de celule T este mult mai greu de studiat, deoarece rămân în interiorul ţesuturilor, astfel că cercetătorii care studiază mostrele de sânge nu ajung să le vadă. 

Recomandări

Trei măsuri arbitrare ale regimului comunist au cauzat catastrofa de la Certej. Un munte de nămol și cianură a îngropat de vii 89 de oameni

Pentru că aceste celule T sunt pregătite să reacţioneze imediat, ele pot, de asemenea, să compenseze pentru timpul în care îi ia sistemului imun să aibă un răspuns complet cu anticorpi după momentul infectării.

„În gripă, acele celule T care sunt încorporate în ţesuturi pot să aibă un efect dramatic în limitatea infecţiei”, spune Stephen Jameson, imunolog la Şcoala Medicală a Universităţii Minnesota. „Dar nu ştim încă dacă ele vor performa la fel de bine în cazul COVID-19”, adaugă acesta, pentru NPR.

2. Va rămâne vaccinul eficient pe măsură ce virusul va evolua genetic?

Oamenii de ştiinţă nu sunt foarte îngrijoraţi momentan despre tulpinile actuale ale virusului care se răspândesc acum la nivel global – vaccinurile vor funcţiona şi împotriva lor.

Dar virusul va continua să evolueze genetic, cu consecinţe incerte.

„Chiar dacă toată lumea este în mod evident îngrijorată de evoluţia virusului, capacitatea de răspuns a celulelor de memorie B evoluează şi ea în timp”, spune Pepper.

Celulele de memorie B sunt o altă componentă importantă a sistemului imun, deoarece ele ţin minte o infecţie. Ele rămân în măduva osoasă şi sunt gata să se transforme în celule producătoare de anticorpi, dacă virusul pe care ele şi-l „amintesc” reapare în corpul tău.

Recomandări

Șofer român de TIR blocat trei zile pe autostrada distrusă de inundațiile din Spania: „Nici în războiul din Iugoslavia nu am văzut așa ceva”

Însă aceste celule nu-şi amintesc doar un anticorp specific care a funcţionat împotriva unui virus în trecut, ci pot şi să genereze, aproape arbitrar, noi anticorpi asemănători şi care pot fi mai eficienţi împotriva unei versiuni a virusului pe care corpul tău încă nu a cunoscut-o. 

„Practic este singurul caz în organism în care o celulă matură introduce intenţionat mutaţii în ADN”, explică Pepper.

Pe cât de remarcabil este acest sistem, are şi limitele lui. Virusurile care trec prin schimbări semnificative de la un an la altul, precum gripa, pot să scape acestui sistem. Acesta este motivul pentru care este nevoie de un nou vaccin antigripal de la un an la altul.

3. Cât de mult va dura protecţia oferită de vaccin?

În unele cazuri, sistemul tău imunitar poate avea o memorie foarte lungă. „Unele infecţii naturale pot să-ţi dea şi imunitate pentru tot restul vieţii”, spune Jameson. „Faci odată infecţia şi eşti protejat toată viaţa”.

Vaccinurile imită o infecţie naturală pentru a declanşa un răspuns imun. Dar vaccinurile pot necesita şi un impuls suplimentar (un „booster”) să păstreze puternică acea imunitate.

Celulele de memorie B care ţintesc coronavirusul care cauzează COVID-19 s-ar putea să nu aibă aceeaşi putere de remanenţă a celulelor care ne protejează de pojar, de pildă. 

„Partea bună este că există, ca şi în cazul altor vaccinuri, posibilitatea ca, în cazul în care răspunsul imun păleşte în timp, atunci pacientul să primească un vaccin-booster după un an sau mai mult”, explică Jameson.

Aceste întrebări reflectă cât de mult oamenii de ştiinţă au ajuns să înţeleagă despre sistemul nostru imunitar în ultimii ani.

COVID-19 reflectă, de asemenea, ceea ce nu ştim încă despre felul în care sistemul nostru imunitar ne apără de germenii infecţioşi.

Foto: Dumitru Angelescu

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro