Cât valorează viața și suferințele unei femei bătute sau ucise în România: 10.000 de euro daune după ce o femeie a fost omorâtă, 2.000 de euro pentru o bătaie cu nunceagul 

În 5 aprilie 2022, o femeie de 46 de ani, din județul Bacău, a fost înjunghiată cu un cuțit în burtă de soțul ei, în garsoniera în care cei doi locuiau. 

Bărbatul în vârstă de 57 de ani a spălat cuțitul și l-a așezat la locul unde erau ținute cuțitele de obicei. Deși femeia sângera, soțul ei nu a anunțat ambulanța. Doar i-a tamponat rana. După câteva ore, femeia a murit, din cauza hemoragiei și a lipsei de îngrijiri medicale.

Nici după deces bărbatul nu a anunțat autoritățile imediat. A lăsat cadavrul în casă, care a intrat în putrefacție. El a sesizat poliția abia după patru zile, „cel mai probabil, datorită faptului că nu a mai putut suporta mirosul greu degajat de cadavrul victimei, aflat în descompunere”, după cum se arată în dosarul penal care a investigat cazul. 

Femeia mai fusese agresată de soțul ei. O lovise cu pumnii, cu picioarele, cu un ciocan și cu o coadă de mătură în zona capului, a corpului și a picioarelor. Cu un an în urmă a fost transportată la spital, însă nu a vrut să depună plângere împotriva soțului ei. 

Daune morale: 10.000 de euro 

Acum câteva zile, pe 18 noiembrie 2022, Tribunalul Bacău l-a condamnat pe bărbat la 13 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor. Și-a recunoscut fapta și a spus că o regretă. 

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

Instanța a mai decis ca el să îi plătească mamei victimei 10.000 de euro ca daune morale, precum și 20.000 de lei ca daune materiale.  

„Instanța constată că prin faptele săvârșite, inculpatul a cauzat grave suferințe morale părții mamei victimei. Instanța reține că repararea acestui prejudiciu nu constituie o compensare economică a unei valori patrimoniale, ci are menirea să atenueze suferințele mamei victimei. De asemenea, reține că prin faptele sale, inculpatul a pricinuit și daune materiale părții civile, constând în cheltuielile ocazionate de înmormântarea fiicei sale, evaluate de aceasta la suma de 20.000 de lei”, se arată în hotărârea pronunțată de Tribunalul Bacău în 18 noiembrie. 

• Daunele materiale corespund unor cheltuieli concrete pe care victima sau familia acesteia le-a avut ca urmare a agresiunii sau crimei.
• Daunele morale reprezintă o compensație financiară care ar trebui să ofere o alinare pentru suferințele victimei sau ale familiei. 

Avocat: „La noi, sumele acordate ca daune morale sunt mici” 

În România, sumele acordate ca daune morale în cazurile de violență sunt destul de mici față de ce se solicită, explică pentru Libertatea avocata Daniela Zaharia Mănescu. 

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

O clientă a acesteia, care a fost traficată și exploatată sexual când era minoră, fiind și victimă a multor tipuri de violență, a primit daune morale în valoare de 10.000 de euro, deși aceasta a cerut în instanță 50.000 de euro. 

Instanța a ținut cont că persoana vătămată era minoră, dar a apreciat că „suma de 10.000 de euro acoperă toată suferința provocată și traumele suferite de aceasta. Altfel se consideră că este o îmbogățire fără justă cauză, așa spune instanța”, precizează avocata. 

Unele victime nu solicită daune. Vor doar să fie „lăsate în pace”

Ca să fie acordate, daunele trebuie să fie solicitate. Victima sau rudele ei trebuie să se constituie „părți civile” în proces. Doar dacă vorbim de o victimă minoră, Parchetul poate să solicite aceste daune în numele ei.

În unele cazuri însă, victimele violenței în familie nu solicită daune. 

O femeie din județul Constanța, care în vara lui 2020 a fost bătută cu pumnii pe față și în zona sânilor, după ce a refuzat să întrețină relații sexuale cu partenerul ei pentru că născuse prin cezariană în urmă cu două săptămâni, a cerut inițial daune morale în valoare de 95.000 de lei.

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

Ulterior, a trimis un e-mail prin care a spus „că nu doreşte să se constituie parte civilă cu vreo sumă de bani, ci doar tragerea la răspundere penală a inculpatului. În finalul cererii a precizat că nu doreşte bani de la suspect, ci doar să fie lăsată în pace şi acesta să răspundă pentru faptele sale”, se arată în hotărârea pronunțată de Judecătoria Constanța în 27 octombrie.

„La aprecierea fiecărui judecător”

Nu există niște criterii clare în România de care trebuie să se țină cont când se stabilesc daunele morale, explică avocata Daniela Zaharia Mănescu.

Lucrurile sunt similare, indiferent de tipul infracțiunii. Nu există un minim și un maxim pentru daune morale. Peste tot rămâne la aprecierea judecătorului. La accidentele rutiere, daunele morale acordate sunt mai mari, dar aici plata se face de asigurător.  

Daunele rămân pe hârtie

Când vine vorba de cazurile de violență, inculpații sunt legal obligați să plătească aceste daune morale victimelor lor, mai spune avocata. Dar practic? Problema este că, de cele mai multe ori, „ei nu au nimic pe numele lor”, explică avocata. Nu au bani în cont, nu au proprietăți, nu au locuri de muncă. 

„În cazurile de trafic de persoane, există această instituție a confiscării. Se confiscă bunurile inculpatului. Avem și confiscare extinsă, se poate merge până la familia inculpatului. Dar de multe ori n-ai ce să confiști. În aceste grupuri, ei cumpără bunuri din banii obținuți de pe urma fetelor, dar le pun pe numele unor persoane mai îndepărtate, să nu poată fi executate. Atunci victima nu are ce să execute”, spune Daniela Zaharia Mănescu. 

Ceea ce înseamnă că daunele morale, chiar așa mici cum sunt, rămân doar pe hârtie.

Vă prezentăm câteva cazuri. 

Bătută cu nunceagul

La începutul lui septembrie 2015, Velerica, o femeie din județul Satu Mare, a fost lovită cu un nunceag de fier şi strânsă de gât de soțul ei. Nunceagul este o armă cu originea în sporturile marțiale japoneze care constă în două părți de lemn, metal sau alte materiale, conectate printr-o bucată scurtă de lanț sau sfoară. 

Nu era prima violență. Bărbatul era agresiv cu ea de multe ori, chiar și în momente „când părea liniștit”. Atunci a început să o lovească pentru că era nemulțumit că nu a reușit să regleze camerele de vedere pe exterior, a povestit femeia. 

Agresiunile s-au repetat în zilele următoare, fiind lovită cu pumnii și cu picioarele. În timp ce mama era bătută, fetița, care nu împlinise doi ani, era închisă într-o cameră și plângea, auzind ce se întâmplă. 

Soțul a recunoscut că „uneori o pedepsea cu bătaia, relatând că o lovea peste fese, însă de fiecare dată invocând că ea era principala vinovată pentru comportamentul său”.

Un vecin i-a cerut soțului care își bătea soția să acționeze „mai cu grijă”

Un vecin, care a fost martor la una dintre scenele de agresiune, a declarat: „Ţin minte că la un moment dat, la ora 21.00 s-a auzit o gălăgie, iar pe scări s-a auzit cum ar alerga cineva, soţia mea a ieşit și a văzut că inculpatul avea intenţia să o prindă pe partea civilă, cel puţin aşa părea, însă de lovit eu nu am văzut să o fi lovit. … şi când am ieşit la uşă, am văzut-o pe dna cum se ţinea de balustradă, iar inculpatul încerca să o desprindă cu forţa, eu chiar cerându-i să acţioneze mai cu grijă, atenţionându-l că poate să îi rupă mâna”.

Cazul s-a judecat după șapte ani. Daunele acordate: 2.000 de euro

Deși femeia a depus plângere în 9 septembrie 2015, Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare a trimis acest dosar în judecată după mai mult de cinci ani, în 6 noiembrie 2020.

La șapte ani după ce femeia a fost agresată și după ce a depus plângere, Judecătoria Satu Mare l-a condamnat pe agresor la 10 luni de închisoare cu suspendare în 15 noiembrie 2022.  

Femeia a cerut daune în valoare de 100.000 de euro. Instanța i-a acordat suma de 2.000 de euro, de 50 de ori mai puțin decât a cerut. 

„Totodată, la cuantificarea prejudiciului moral se va avea în vedere şi faptul că partea civilă a fost nevoită să suporte această agresiune tocmai din partea soţului, persoana în care, în condiţii normale, o femeie îşi găseşte tocmai protecţie şi sprijin, condiţii în care, pe lângă suferinţa fizică creată de agresiune, în mod implicit, partea civilă a fost supusă şi unei suferinţe psihice”, a motivat instanța. 

Când a fost vorba însă despre despăgubiri, ea a menționat: „Este de necontestat că prin fapta inculpatului s-au cauzat suferinţe fizice şi psihice părţii civile, care în mod implicit sunt cauzatoare a unui prejudiciu moral, astfel că urmează să se acorde acesteia despăgubiri sub forma daunelor morale, însă instanţa apreciază justificat cuantumul daunelor morale doar pentru suma de 2.000 de euro”. 

5.000 de lei pentru o fetiță lovită și arsă de mama ei

În mai 2020, o fetiță de 13 ani din București a fost lovită și arsă cu un reșou încins de mama ei, consumatoare de heroină și de alcool. 

Ministerul Public a cerut daune morale de 25.000 de lei pentru fetiță, acum în protecția statului. 

Judecătoria Sectorului 5 a considerat că suma este „nejustificată” și a acordat 5.000 de lei ca daune morale, se arată în hotărârea din 18 noiembrie 2022. 

Mama a fost condamnată la doi ani de închisoare cu suspendare. 

2.500 de lei pentru o femeie lovită cu pumnul în față de soț

În septembrie anul trecut, o femeie din județul Buzău a primit un pumn în față de la soțul ei, care i-a reproșat că nu contribuie financiar la cheltuielile gospodăriei. A mai lovit-o și în trecut. Bărbatul devenea agresiv când consuma alcool. 

Soția a cerut daune morale în valoare de 15.000 de lei. Judecătoria Râmnicu Sărat i-a acordat daune morale în valoare de 2.500 de lei. 

„Având în vedere că suma de bani acordată cu titlu de daune morale nu trebuie să devină o sursă de îmbogățire pentru victimă, dar nici să aibă numai un caracter pur simbolic, instanța apreciază că trebuie să reprezinte doar atât cât este necesar pentru a-i ușura ori compensa, în măsura posibilă, suferințele pe care le-a îndurat sau eventual mai trebuie să le îndure”, se arată în hotărârea din 27.10.2022, pronunțată de Judecătoria Râmnicu Sărat.

Bărbatul a fost condamnat la șase luni de închisoare cu suspendare. 

Soțul a lovit-o și a aruncat un cuțit spre ea

Un bărbat din județul Maramureș, economist, cu studii superioare, și-a lovit soția cu palmele și pumnii peste corp, la începutul lui februarie 2019. A repetat agresiunea a doua zi, dar de data asta a aruncat înspre ea și cu diferite obiecte, printre care și un cuțit de bucătărie. A distrus bunuri din casa lor. Speriați, cei trei copii minori au încercat să părăsească locuința, însă soțul nu le-a permis, așa că s-au izolat în baia apartamentului. 

Femeia a cerut daune de 25.000 de lei. Instanța a considerat că valoarea cerută de ea e „exagerată și nerezonabilă” și i-a acordat daune de 2.500 de lei, de zece ori mai puțin. 

„Instanţa constată că valoarea daunelor morale solicitate în speţă de către partea civilă, respectiv 25.000 de lei, este exagerată şi nerezonabilă, motiv pentru care apreciază că se poate realiza compensarea traumelor suferite prin acordarea unei sume de 2.500 de lei”, se arată în hotărârea din 23.09.2022, pronunțată de Judecătoria Baia Mare.

„Este totodată de evidenţiat că partea civilă nu a propus probe în dovedirea atingerilor aduse drepturilor subiective ca urmare a activităţii infracţionale, astfel că instanţa s-a raportat strict la numărul de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare, astfel cum acestea rezultă din certificatul medico-legal depus la dosarul cauzei”, a mai argumentat instanța.

Soțul a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare. 

Cum se pot obține compensații din partea statului

Avocata Daniela Zaharia Mănescu arată că mai există o posibilitate prin care victimele violenței domestice sau rudele acestora pot primi o sumă de bani, dar nu din partea inculpatului, ci din partea statului. 

Este vorba de Legea 211 din 2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor, care nu este foarte cunoscută. 

Dacă nu reușesc să obțină banii de la inculpat, victimele pot deschide un nou proces civil, pe baza prevederilor acestei legi. 

10 salarii minime

„Orice persoană victimă a unei infracțiuni are dreptul de a fi recunoscută ca atare din momentul identificării, de a fi tratată cu respect, profesionalism, de a beneficia de protecție și sprijin individualizate, de a obține compensații financiare și de a i se restabili drepturile. De aceleași drepturi beneficiază și membrii familiei acesteia”, prevede articolul din lege.

Cum stau lucrurile în alte țări. Cazul care a dus la condamnarea Italiei la CEDO

Pe 14 septembrie 2018, Niccolo Patriarchi și-a înjunghiat copilul de un an și a rănit-o grav pe partenera sa, Annalisa Landi, când aceasta a încercat să o apere pe fetița mai mare. 

Bărbatul, care suferea de o boală psihică, s-a enervat din cauza gălăgiei pe care o făcea bebelușul și a faptului că femeii i-a sunat telefonul. Era a patra oară în trei ani în care bărbatul fusese violent. Femeia îl denunțase de mai multe ori. În cursul anchetei demarate, un expert a atras atenția că bărbatul este periculos și că trebuie să intre într-un program de terapie. Autoritățile nu au luat însă nicio măsură. 

La un an de la atac, bărbatul a fost condamnat la 20 de ani de închisoare. 

Statul are și el o responsabilitate pentru „mâna care ucide”

„E adevărat că e o mână care ucide, dar responsabilitatea nu e doar a celui care ucide”, crede Massimiliano Annetta, avocatul Annalisei Landi. De aceea a mers mai departe cu cazul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. 

L-am întrebat pe avocatul Annetta cum interpretează această sumă. „E evident că pierderea unei vieți nu poate fi evaluată la atât de puține mii de euro”, a spus acesta. CEDO însă nu are mecanismul tribunalelor naționale de a calcula despăgubirile, a explicat el. „Problema de la CEDO e asta: modalitatea de stabilire a compensațiilor este după principiul echității (în drept, asta înseamnă cumpătarea legiuitorului în prescrierea drepturilor şi obligaţiilor), adică nu e o formă de cuantificare directă cu privire la pagubele materiale, morale, biologice, toate capetele de compensare care ar putea exista”, a explicat avocatul italian.

Tribunalul italian a decis în 2019 ca agresorul să plătească daune de 100.000 de euro, însă cum acesta nu avea venituri sau proprietăți, avocatul Annetta nu a mai deschis un proces pentru recuperarea acestor bani. 

Pentru Massimiliano Annetta, marea reușită a acestui caz este că pentru prima dată în istoria Italiei sunt nominalizate și trase la răspundere instituțiile care nu și-au protejat cetățenii.

„Dacă statul nu e capabil să aibă grijă de viața mea, atunci nu e capabil să aibă grijă nici de buzunarele mele, de banii mei. Și asta e o problemă, e un gol în sistem”, crede avocatul. 

Un gol care duce la mari inechități: despăgubirile pentru moartea unui muncitor pe un șantier din Peninsulă ajung la sute de mii de euro sau au fost cazuri în care au depășit un milion. „O victimă pe un șantier poate să-și ceară drepturile de la persoane fizice, dar și juridice, firma, de pildă, există o filieră de responsabilitate. În cazul violenței domestice nu există așa ceva. Eu cred că în aceste cazuri în care statul nu e capabil să-și protejeze cetățenii, statul ar trebui tras la răspundere în același timp cu autorul crimei, chiar și în civil”, punctează avocatul. 

În Italia, prin Ministerul de Interne, statul oferă din start o despăgubire pentru victimele crimelor violente, dar, potrivit lui Annetta, sumele sunt de „doar câteva mii de euro, chiar și în cazuri grave”. Un sistem pentru despăgubirea victimelor există și în Marea Britanie, sub umbrela Ministerului Justiției, fără să fie nevoie de un avocat. 

De trei ani, în Italia există și o legislație pentru protecția persoanelor vulnerabile numită Codul roșu, care urgentează rezolvarea cazurilor de violență împotriva femeilor și minorilor și a înăsprit pedepsele. 

După sentința istorică a CEDO împotriva Italiei, avocatului i s-ar părea firești niște schimbări în sistem, în instituțiile care se ocupă cu astfel de cazuri, fie că e vorba de polițiști sau instituții psihiatrice. „Dacă Curtea Europeană ar zice, de exemplu, că voi sunteți jurnaliști slabi și eu un avocat slab, noi continuăm să fim jurnaliști și avocați slabi sau încercăm să schimbăm ceva la noi? Nu ne-a spus nouă asta, i-a spus statului italian că e slab. E cazul ca statul să schimbe ceva”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro