Regulamentul Dublin prevede că prima țară din Uniunea Europeană în care intră un migrant este responsabilă pentru gestionarea cererii sale de azil, iar Predoiu a insistat că România nu acceptă condiţii suplimentare legate de refugiaţii afgani şi sirieni. Mai precis, vom prelua numai migranții pentru care România a fost prima ţară de intrare în UE, aşa cum prevede Regulamentul Dublin.

„S-a vorbit și despre faptul că ne asumăm tot felul de obligații. Nu este așa! Noi nu ne-am asumat nicio obligație în plus față de ce executăm în prezent pe Regulamentul Dublin privind mișcările secundare și politicile de readmisie. Adică migrație secundară ce înseamnă, intrarea într-o țară membră Schengen și apoi migrarea ilegală în altă țară membră Schengen. Readmisie ce înseamnă? Că cel pe care un stat membru Schengen l-a reținut și l-a depistat ca fiind un migrant ilegal într-o țară și care, verificat în bazele de date Schengen – Eurodac, SIS, este demonstrat că a intrat printr-un alt stat membru Schengen, este evident  returnat în acel stat”, a spus Cătălin Predoiu, potrivit transcriptului furnizat de MAI.

„Deci, încă o dată, subliniez, nu ne-am asumat nicio obligație în plus. Nu s-a vândut, nu s-a dat, nu s-a cedat. Decizia e în Jurnalul Oficial al Comisiei Europene”, a adăugat el.

Ministrul de Interne a precizat că decizia de intrare a României în martie în Schengen aerian și maritim mai prevede „să întărim controalele la frontiere, noi, românii și bulgarii”, ceea ce „nu e rău”, pentru că „oricum ne propunem lucrul ăsta”, dar și „să intensificăm cooperarea polițienească”.

„Deci nu am cedat nimic, am câștigat bani, să spun așa. Pentru ce? Pentru echiparea Poliției de Frontieră. Ce face Poliția de Frontieră? Ne păzește! Și pe dumneavoastră și pe mine și pe noi toți! Ce e rău în asta? Nu cred că e ceva rău. Deci nu e o umilință, nu-i nimic asta. E o cooperare europeană absolut firească”, a mai punctat demnitarul.

Când intră România terestru în Schengen: Până în 2028, sigur

Cătălin Predoiu a afirmat că „nu mă hazardez să avansez o dată” pentru că lucrurile sunt imprevizibile.

„Nu mă hazardez să avansez un rezultat. Niciodată, din august și până astăzi, nu o să găsiți o declarație în care eu spun atunci se va întâmpla sau în altă dată, sau se va întâmpla sigur și mai departe. Pentru că nu e genul de dosar care ține strict de ce poți tu să faci sau chiar mai mult, de ce poți să faci în colaborare cu una dintre țări. Poate dacă ar fi așa, aș putea să mă hazardez, să dau un pronostic, dar este un dosar care ține de extrem de mulți factori care nu sunt în puterea ta”, a afirmat ministrul de Interne.

El a mai spus că fiecare țară are propriile interese, iar aderarea terestră a României la Schengen mai depinde și de „un context migrator care poate evolua”, precum și de contexte de securitate.

„Hai să ne imaginăm România peste 4 ani, 2028, da, va fi an cu alegeri în 2028. Eu sunt absolut sigur că până atunci demult vom fi intrat și cu frontiera terestră. Să nu se înțeleagă că dau orizontul ăsta de timp, dar hai să ne punem problema, că atunci noi vom fi chemați să ne exprimăm un vot, da sau nu, pentru intrarea unui alt stat în Spațiul Schengen”, a mai spus Predoiu.

Consiliul Uniunii Europene a votat sâmbătă seară, 30 decembrie, în unanimitate, admiterea României și a Bulgariei în spațiul Schengen în martie 2024, cu frontierele aeriene și maritime. Nu există deocamdată un calendar pentru accederea și cu granițele terestre, dar surse guvernamentale au spus pentru Libertatea că acest lucru nu va avea loc mai devreme de 2025.

 
 

Urmărește-ne pe Google News