„Au trecut 33 de ani de când activitatea procurorilor a încetat să fie considerată «brațul juridic» al unui partid politic”, şi-a început discursul Cătălin Predoiu. În faţa lui, în sala de la Institutul Naţional de Statistică, erau prezenţi peste 50 de procurori. Alţii, din provincie, ascultau discursul în sistem online.
„«Catedrala Justiției», un fel de Sagrada Familia”
„33 este o cifră simbolică”, a continuat ministrul justiţiei. „La 33 de ani, Iisus a fost condamnat în urma unui proces nedrept, din sacrificiul său izvorând valori care au umanizat umanitatea și au oferit omului un alt orizont moral și sufletesc. În alte doctrine, 33 este o cifră care simbolizează măiestria dobândită”, a adăugat Predoiu.
El a precizat că ar fi utilă lansarea unui „atelier de reflecție, care să analizeze sincer și onest evoluția și performanța Ministerului Public în acești 33 de ani”.
Cătălin Predoiu a amintit şi de „dosarele istorice” (dosarul Revoluţiei, dosarul mineriadei din iunie 1990), pe care le-a numit „eşecuri”. El a precizat că aceste eşecuri, „de multe ori, nu sunt imputabile în întregime Ministerului Public, ci şi altor instituţii”.
Mai departe, referindu-se la intrarea în vigoare a noilor legi ale Justiție, Predoiui a apelat din nou la metafore și a spus despre „Catedrala Justiției” că „e o construcție permanentă, un fel de Sagrada Familia fără termen de livrare, pentru că trebuie periodic adaptată unor provocări punctuale sau structurale ale societății”.
„Falcone și Borsellino au fost aproape singuri”
La finalul anului trecut, gradul de ocupare a posturilor de procuror era de 74,19%, a anunţat procurorul general Gabriela Scutea, la prezentarea bilanțului.
Există două parchete în ţară, la Măcin (Tulcea) și Însurăței (Brăila), unde nu mai există niciun procuror.
În cuvântul său, ministrul justiţei a făcut referire şi la deficitul de personal din parchete şi a spus că „nu există o fabrică de procurori”.
„Profesia de procuror este o vocație”, a subliniat el. „Giovanni Falcone și Paolo Borsellino au fost aproape singuri când au început primele anchete care au condus la marele proces al Mafiei.”
Giovanni Falcone și Paolo Borsellino au fost doi magistraţi italieni specializaţi în anchetarea infracţiunilor comise de Cosa Nostra. Ambii au fost asasinaţi de mafie în 1992.
„Soarta unei întregi generații depinde de succesul procurorilor”
Predoiu a spus că DNA și DIICOT „pot și trebuie să continue energic combaterea corupției și a crimei organizate”.
„Traficul de persoane exploatează cetățeni din UE, extrage bani de la cetățeni din UE și drenează banii obținuți în afara UE, totul fiind condus sau orchestrat deseori de rețele din afara UE”, a explicat ministrul justiţiei.
El a subliniat că „soarta unei întregi generații depinde de succesul procurorilor în lupta anticorupție, contra drogurilor, traficului de persoane și a crimei organizate”.
„Colonia penitenciară” pentru reintegrarea deținuților
Cătălin Predoiu a anunţat că are în vedere „o panoramă mai cuprinzătoare decât legile Justiției, care să includă dezvoltarea probațiunii, dezvoltarea unui adevărat sistem consolidat și credibil de rezolvare alternativă a disputelor și introducerea conceptului interbelic de «colonie penitenciară» pentru reintegrarea socială concretă a deținuților”.
Potrivit Codului Penal din 1936, coloniile penitenciare erau „institute tranzitorii”, agricole sau industriale, ce aveau scopul de a pregăti liberarea condamnaţilor. Deţinuţii erau obligaţi la munca coloniei, „bucurându-se de un tratament mai blând decât acela pe care îl impunea regimul pedepselor la care au fost condamnaţi”.
Un alt plan de viitor al ministrului justiţiei este „concentrarea unităților de parchet și instanțe mici în unități și instanțe mari și compacte”.
„Dezvoltarea probațiunii, introducerea «coloniei penitenciare» de reintegrare socială, sistemul de rezolvare alternativă a disputelor, concentrarea în instanțe și unități de parchet mari prin desființarea celor neviabile și digitalizarea vor schimba radical felul în care societatea își va rezolva afacerile juridice, civile sau penale, în următorii 3-6 ani”, consideră Cătălin Predoiu.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro