17 comentariiCuprins:
Urmele se văd și acum, oamenii n-au uitat. N-aveau cum. Din discuțiile cu ei și din consultarea documentelor și a răspunsurilor oficiale de la cei implicați, Libertatea a reușit să afle cu cât au fost despăgubiți supraviețuitorii și familiile celor morți. Nu atât suma acordată de asigurător e impresionantă, cât modul în care aceasta a fost împărțită de avocați.
Dosarul de la Judecătoria Iași
Cu o sfoară era legată ușa microbuzului în care se aflau când au murit, loviți de tren, la o trecere de cale ferată de pe DJ246, în Scânteia, Iași. Cu o sfoară e legat dosarul care le-a cercetat morțile și care e depozitat acum în arhiva Judecătoriei Iași.
Sunt șase volume de cercetare penală (dosarul penal 394/P/2009, deschis de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași) și două volume de cercetare judecătorească. Zdrențuite la margini și răsfirate pe măsuță, colile din cartoanele cu șină depun mărturia lor mută despre fragilitatea judecății umane. Nu s-a strâns un cărucior de probe, ca în marile dosare de corupție. Tot ce au adunat procurorii în cazul accidentului de la Scânteia, din 14 august 2009, dosarul penal nr. 23673/245/2010, încape într-un coș de cumpărături.
Instituțiile care puteau opri microbuzul
Vara lui 2009. Abia peste șase ani, după tragedia de la Colectiv, în conștiința publică s-a înfiripat așteptarea ca și autoritățile să fie trase la răspundere pentru hârtiile semnate și controalele făcute cu ochii închiși.
În dosarul Scânteia, singurul cercetat pentru omor din culpă a fost șoferul Răzvan Petrișor Apostu, decedat în spital, la câteva zile după accident. Patronii firmei de transport, Ionel Dumitru și Constantin Scântei, au primit pedepse cu suspendare, pentru infracțiuni privind legislația de protecția muncii.
Consiliul Județean Iași, care a dat licență pe trasee pentru o firmă cu două microbuze, obținute din dube modificate, și un autobuz, nu a fost tras la răspundere. N-au fost anchetate nici Inspecția Teritorială a Muncii (ITM) Iași și nici Autoritatea Rutieră Română, care nu au controlat firma de transport Valcris Trans SRL, pentru că „mai mulți inspectori se aflau în concediu”, după cum declara în presă, la vremea respectivă, un oficial din Ministerul Transporturilor.
Trecerea de cale ferată, amplasată în centrul localității Scânteia, era semnalizată cu „indicatorul Oprire și dispozitiv de avertizare sonoră și luminoasă în funcțiune la data cercetării la fața locului”, au consemnat procurorii. Barierele au fost instalate abia după accident.
În acea după-amiază de august, 13 oameni din comunele ieșene Grajduri, Scânteia și din comuna vasluiană Tăcuta au ieșit la șosea, la ora la care știau că trece microbuzul. De sute de ori, microbuzul cu portiera prinsă-n sfoară făcuse același traseu, cu același șofer, fără să-l oprească vreodată Poliția Rutieră.
Abia după accident, organele de cercetare au descoperit că șoferul nu era angajat la firma respectivă, că firma care deținea microbuzul nu avea licență de transport pe traseul respectiv, că microbuzul circula cu ITP-ul expirat și că trebuia dat la casat (gradul de uzură, stabilit de expertiza depusă în dosar, era de sută la sută).
Pe Ana lui Manole au încercat s-o oprească forțele naturii. Între cei 13 oameni decedați în accidentul de la Scânteia și ușa delabrată a microbuzului ar fi trebuit să se pună scut instituțiile statului.
„Moartea a fost violentă”
În primul volum al dosarului arhivat la Judecătoria Iași sunt însăilate și fotocopii după buletinele celor decedați. E singura dată când morții au și chip.
În spațiul public s-au vehiculat, după accident, doar nume, uneori greșite sau pocite. Nume și numere: de copii, de ani trăiți, de bani din despăgubiri. Oamenii mergeau la Iași cu treburi – să scoată pensii, alocații, să ia salariul de la casierie, să schimbe euro în lei, să cumpere o mașină sau o rochie pentru nuntă. Prin urmare, aveau buletinele la ei. Una dintre femeile decedate avea și buletinul vecinei, rămas în geantă, după ce fuseseră împreună să-și schimbe actele. Așa că vecina Viluța, care e bine, sănătoasă și își redecorează casa, a apărut și ea pe lista celor morți.
Cu excepția acestei încurcături macabre, partea cu identificarea cadavrelor a fost relativ ușoară pentru autoritățile de caz. Nimeni nu e mândru de poza lui din buletin. Nici vorbă când e vorba de poza din xeroxul unui buletin.
Fețele celor 13 oameni, surprinse pentru eternitate la Evidența populației, au aceeași expresie pe care o avem fiecare dintre noi în pozele oficiale. Expresie care nu e nici de speranță, nici de resemnare, nici de revoltă, nici de supunere. E ingenuitatea cetățeanului în relație cu autoritatea.
În pozele din buletine, cei 13 morți încă își păstrează contururile individuale. Urmează apoi rapoartele medico-legale, încheiate toate la fel: „moartea a fost violentă”. În restul dosarului, victimele sunt tratate la grămadă. La grămadă sunt cerute despăgubiri. La grămadă, după cum vom vedea mai departe, au fost negociate despăgubirile. Sfoara de la dosar a anulat toate diferențele și a legat snop destinele uniformizate prin moarte. Principiul cantității a spulberat orice șansă la dreptate și reparații reale.
Datele victimelor nu sunt personale
Cererile și pretențiile părților civile sunt enumerate pe o pagină. Actele medicale ale celor doi supraviețuitori, care au fost spitalizați câteva luni, ocupă jumătate de volum, pentru a proba că spitalele au dreptul la decontarea cheltuielilor. Rezultate la analize de sânge, de urină, foi de observație, scheme de tratament – toate sunt expuse ca dovezi.
După accident, practic, datele personale ale victimelor oricum deveniseră publice, cu largul concurs al autorităților – angajați ai SMURD, ai Serviciului de Ambulanță, ai spitalelor, ai Poliției, ai primăriilor din cele două comune. Așa au ajuns la poarta familiilor îndoliate avocații de la JGV & Asociații.
Rudele celor decedați și supraviețuitorii au semnat cu respectiva societate civilă profesională de avocați contracte de asistență juridică. După semnătură, familiile susțin că n-au primit copii ale contractelor, acestea au rămas la avocați.
Împuterniciri avocațiale de la 46 de clienți
La dosarul penal sunt depuse 16 împuterniciri avocațiale și câteva contracte în copie. La punctul 2, onorariul și durata contractului, aceste înțelegeri prevăd următoarele: „Onorariul constă într-o sumă de 10 lei, la care se adaugă un procent de 30% (treizeci procente) din despăgubirile acordate”.
Din partea JGV & Asociații, pe actele din dosarul penal apar semnăturile avocaților Lucian Gheorghe și Ionuț Jercan. Aceștia au negociat și cu asigurătorul microbuzului, Groupama Asigurări SA.
Împuternicirile avocațiale sunt semnate pentru un număr de 46 de persoane. Două pentru supraviețuitori: Ilie Meșteru, 34 de ani, și Viorel Chelaru, 37 de ani la data accidentului. Pentru victima Simona Căsăndroi, 30 de ani, au cerut despăgubiri soțul și cele trei fetițe. Pentru Ionela Iacob-Alexa, 26 de ani, au cerut despăgubiri părinții, soțul și cei doi copii. Pentru Iulian Chelaru, 10 ani, a cerut despăgubiri mama, Liliana. Pentru Florin Chelaru, 39 de ani, tatăl lui Iulian, au cerut despăgubiri soția, Liliana, și cei doi copii. Pentru Petrina Borangic, 20 de ani – părinții și fratele. Pentru Dumitru Curbăt, 54 de ani – soția și cei doi copii majori. Pentru Vasile Zaporojan, 65 de ani – soția și cei trei copii majori. Pentru Floarea Negură, 55 de ani – soțul și cei patru copii majori. Pentru Maria Petrache, 35 de ani – soțul și cei cinci copii, dintre care unul major. Pentru Dan Săcăleanu, 30 de ani – părinții, soția și un copil. Pentru Angelica Bucătariu, 31 de ani – soțul și cei doi copii. Pentru Lăcrămioara Bucătaru, 20 de ani – soțul și cei doi copii. Pentru Mihai Rădeanu, 54 de ani – soția.
„104 părți vătămate”
Aceste 46 de persoane apar cu nume și prenume în documentele din dosarul penal. JGV & Asociații susține că a negociat cu asigurătorul în numele a 107 clienți, părți vătămate.
„Deși în fazele inițiale ale negocierii ne-am lovit de multe refuzuri și tergiversări, după nenumărate întâlniri la sediul asigurătorului din Cluj, sute de e-mailuri schimbate și mii de documente trimise către aceștia, am reușit să ajungem la o înțelegere în urma căreia urmau să fie compensați pentru pierderea suferită toți cei 107 clienți pe care îi reprezentam”, se precizează într-un răspuns scris al societății de avocați.
La rândul ei, Groupama Asigurări confirmă pentru ziar că, în dosarul de daună RCJ/301/2009/IS, numărul de despăgubiți a fost de peste o sută: „Societatea noastră a tranzacționat cu un număr de 104 părți vătămate”, „102 supraviețuitori ai celor 13 persoane decedate (soț/soție, copii, părinți, frați/surori) și două persoane ce au suferit vătămări corporale”.
Groupama confirmă suma din ordinul de plată
La dosarul penal nr. 23673/245/2010 din arhiva Judecătoriei Iași a fost depusă o copie a tranzacției dintre JGV & Asociații și Groupama Asigurări SA, datată 28 iunie 2010. Potrivit surselor Libertatea, actul este semnat, din partea asigurătorului, de directorul adjunct din acea perioadă Sanda Nicoară, cumnata afaceristului Marius Nicoară, fost senator PNL de Cluj și cofondator al Băncii Transilvania.
„Plata sumei (…) se va efectua global, pentru întregul dosar”, stipulează textul tranzacției. În document, e menționat și cursul de schimb la care au fost achitate sumele, și anume de 4,32 de lei pentru 1 euro.
Sumele din actele depuse de JGV & Asociații la dosar sunt anonimizate, mai puțin suma totală, trecută în litere, pe ordinul de plată: 3.429.597 de lei. Groupama Asigurări SA a confirmat pentru ziar că, într-adevăr, a achitat acești bani ca despăgubire pentru familiile victimelor de la Scânteia:
„Despăgubirea totală tranzacționată pentru cele 104 părți vătămate s-a ridicat la 800.000 de euro, plătibili în lei, la cursul valutar menționat în contractul de tranzacție. Suplimentar despăgubirilor plătite prin ordinul de plată nr. 3017 din 21.07.2010, au fost achitate și alte despăgubiri către 16 părți vătămate, reprezentând daune materiale (valoarea acestora s-a ridicat la aproximativ 30.000 de lei).
De asemenea, societatea noastră, în calitate de asigurător RCA, a achitat și alte costuri către mai multe unități medicale ce au acordat asistență medicală persoanelor implicate în eveniment”.
Banii au trecut prin două conturi deschise de avocați
Ordinul de plată prevede virarea celor 800.000 de euro din contul BRD al Groupama în contul fiduciar deschis la Banca Transilvania de JGV & Asociații. Contul fiduciar are un regim special: este deschis de avocați în numele clienților, pentru încasarea despăgubirilor. Avocații pot retrage bani din el doar ca să-și ia onorariul sau la cererea în scris formulată de clienți.
În dosarul penal se află și astfel de cereri, formulate de părțile civile, odată cu declarația de acceptare a despăgubirii. Doar că pentru virarea banilor cuveniți este indicat un alt cont, de data asta un cont obișnuit, deschis tot la Banca Transilvania, cont al cărui titular e JGV & Asociații. Prin urmare, până să ajungă la oameni, banii au circulat prin două conturi bancare.
„Este posibil ca, din rațiuni operaționale, să fie utilizate conturi diferite pentru transferurile de fonduri. Aceste operațiuni au fost gestionate în conformitate cu acordurile contractuale și legale încheiate între părți și au avut la bază cerințele specifice fiecărui transfer”, a explicat JGV & Asociații pentru ziar. Societatea de avocați a insistat că nu poate divulga, din pricini legate de „privilegiul confidențialității”, ce sume au primit, efectiv, cei 107 (sau 104) clienți din dosarul Scânteia.
Sumele acordate ca despăgubiri, după accidente, nu sunt secretizate în textul hotărârilor judecătorești pe portalul instanțelor din România, portal.just.ro. „Ne-am simțit provocați să luptăm până la capăt pentru clienții noștri, înțelegând trauma de excepție prin care a trecut fiecare dintre aceștia”, afirmă JGV & Asociații, atribuindu-și merite pentru „munca titanică pe care am depus-o” și pentru „cele mai mari sume acordate de un asigurător în România până în acel moment”.
„Nepoții n-au primit nimic”
În actele depuse la dosarul penal sunt vizibile (riscul de a avea un marker neperformant) o parte din sumele acordate părților civile cu titlu de despăgubiri. Pentru că și-a pierdut soția în accident, Mihai Negură din Valea Satului, comuna ieșeană Grajduri, a primit, de la asigurător 59.010 lei daune (din care 55.164,99 de lei daune morale – adică în jur de 12.700 de euro). Din această sumă, bărbatului i-a fost reținut procentul de 30 la sută și a încasat în jur de 40.000 de lei (în jur de 9.200 de euro), conform declarațiilor fiului său Sorin.
Floarea Negură avea patru copii, doi băieți și două fete. „Nepoții nu au primit nici un fel de despăgubire. Eu și frații mei am primit, bani în mână, între 23.000 de lei și 30.000 de lei”, spune Sorin. Adică între 5.300 de euro și 7.000 de euro fiecare.
Tatăl lui Sorin, grav bolnav, nu mai poate discuta. Suferea încă de acum 15 ani de o boală care necesita supraveghere permanentă. Când i-a murit soția, bărbatul a rămas fără acest sprijin. Acum, la 70 de ani, Mihai Negură, Miluță cum îi spun consătenii, e îngrijit de un nepot, Alin, care are 22 de ani, a lucrat ca mecanic auto, dar vrea să devină IT-ist.
„Aveam 7 ani când a murit bunica. Unchiul meu a păstrat ziarele de atunci. Îmi amintesc când au venit avocații la noi acasă”, povestește băiatul, din poarta casei bătrânești a bunicului său. Tânărul confirmă că n-a primit, ca nepot, nici un leu ca despăgubire.
„Soacra și surorile soției au primit câte 700 de lei”
Pentru el, ca soț, și pentru cele trei fetițe rămase fără mamă, Lucian Căsăndroi a primit de la asigurător, conform documentelor de la dosarul penal, suma de 234.040 de lei, daune morale (în jur de 54.000 de euro). De încasat, în mână, a încasat 163.000 de lei (în jur de 37.800 de euro), după oprirea comisionului de 30 la sută, spune bărbatul. „Ne-au chemat pe fiecare familie, pe rând, la ore diferite, în zile diferite, la o bancă din Iași. Cu mine au venit și cele două surori ale soției, și soacra mea. Lor le-au dat câte 700 de lei, în plic. Le-am mai dat eu de la mine, că era prea puțin. Cheltuiseră bani cu transportul, pierduseră timpul degeaba”, afirmă Lucian Căsăndroi. Mama Simonei Căsăndroi, rudă de gradul I cu victima, a primit, așadar, în jur de 160 de euro, la cursul din iulie 2010.
De fapt, în afara celor 46 de persoane care apar în documentele de la dosarul penal, celelalte 58 de rude ale decedaților au primit ca despăgubiri sume între 700 și 1.000 de lei, potrivit declarațiilor obținute de ziar de la mai mulți membri ai familiilor victimelor. În total, pentru acești 58 de oameni, care au contat doar cantitativ în negocierile asigurător – avocați, s-au dat despăgubiri de maximum 58.000 de lei (în jur de 13.400 de euro).
Liliana Chelaru, din Focșasca, Tăcuta, județul Vaslui, și-a pierdut în accidentul din Scânteia băiatul, Iulian, și soțul, Florin. Conform documentelor din dosarul penal, pentru copil, femeia a primit 45.315,31 de lei daune morale (în jur de 10.500 de euro, din care, după plata comisionului, a rămas cu 7.350 de euro). Iar ca soție și în numele celorlalți doi copii, a primit 173.137,31 de lei daune morale (în jur de 40.000 de euro, din care, minus 30 la sută onorariu – 12.000 de euro, a rămas cu 28.000 de euro).
„Ne-am trezit că ne iau încă o dată 30 la sută”
Florentina, fiica lui Vasile Zaporojan, nu-și amintește să fi semnat altceva la primirea banilor decât un tabel.
„Ne-au sunat și ne-au anunțat să venim în ziua cutare, la Banca Transilvania, în centru, la Iași. Am stat toți la rând și ne-au chemat pe fiecare. Ne-au dat suma în plic. Au venit și rudele lui tata, dar nu toate. La cei care au putut veni le-au dat câte 1.000 de lei. Noi, cei patru copii, am primit câte 32.000 de lei. Din suma totală care s-a dat, ne înțeleseserăm cu ei, când am semnat contractul, să-și ia 30 la sută. Atunci am zis bine, OK, nu mi se părea ceva foarte mult”, declară femeia.
„Când am ajuns acolo, ne-am trezit că ne mai iau încă o dată 30 la sută și rămânem cu 32.000 de lei (n.red. – în jur de 7.500 de euro). Noi am aflat ce bani avem abia când am ieșit din bancă. Ne-au zis că trebuie să semnăm. Aveau un tabel ca la școală. Numele și semnăturile. Nu ne-au dat nici o chitanță, nimic. Nici de la bancă, nimic. Poate pe alții i-au pus să semneze, că i-o văzut mai așa. Noi n-am semnat decât în tabel”.
Maria Zaporojan, văduva lui Vasile, confirmă relatarea fiicei. „Am semnat un tabel, eu am primit în jur de 44.000 de lei, în plic. N-am semnat nici o chitanță, nimic. Frații soțului meu au primit câte 1.000 de lei”.
Un tată a cerut doar „pușcărie pentru vinovați”
Emil Borangic, tatăl Petrinei Borangic, afirmă că el, ca tată, soția lui și fiul lor au primit în total în jur de 90.000 de lei. La primirea banilor, a semnat două hârtii, „contract, nu știu ce erau alea, una mi-a rămas mie, alta le-a rămas lor”. Dar el nu a cerut bani: „La tribunal ne-au întrebat ce pretenții avem. Am spus: «Să facă pușcărie vinovații!». Și am ieșit plângând din sală”. Emil Borangic a contestat prestația JGV & Asociații, în timpul cercetării penale și a procesului. A încercat chiar, fără succes, să angajeze un alt apărător.
Conform documentelor din dosarul penal, Radu Bucătariu, soțul Angelicăi, și cei doi copii rămași orfani de mamă din Lunca Rateș, comuna Scânteia, au primit 175.768,69 de lei daune morale, minus 30 la sută. La fel ca Liliana Chelaru și cei doi copii ai ei.
Din ce s-a luat primul 30 la sută
Pe baza acestor date și declarații, rezultă că minorilor rămași fără un părinte le-au fost acordate despăgubiri de câte 14.000 de euro (daune morale). Au fost 16 minori orfani, deci 224.000 de euro.
Soții și soțiile rămași văduvi au fost despăgubiți cu câte 12.000 de euro (daune morale). Au fost 11 soți și soții părți vătămate, deci 132.000 de euro.
Copiilor majori li s-au acordat de asigurător, în medie, câte 10.000 de euro despăgubiri. Au fost 10 copii majori, deci 100.000 de euro.
Un părinte, Liliana Chelaru, și-a pierdut în accident un copil minor, pentru care a fost despăgubită cu aproximativ 12.000 de euro.
Părinții care și-au pierdut un copil major în accident au fost despăgubiți cu câte 10.000 de euro. Au fost șase părinți, deci 60.000 de euro.
Fratele Petrinei Borangic a primit, conform declarațiilor tatălui, în jur de 10.000 de euro.
În total, 538.000 de euro. La care se adaugă cei 13.400 de euro pentru cele 58 de rude care n-apar în dosarul penal al despăgubirilor. Și despăgubirile pentru persoanele vătămate – Ilie Meșteru și Viorel Chelaru – primul a primit în jur de 3.500 de euro, iar al doilea, în jur de 7.000 de euro, potrivit declarațiilor celui dintâi pentru ziar.
Cum a fost retras din cont al doilea 30 la sută
Însumând, obținem suma de 562.000 de euro, bani care au putut fi retrași din contul fiduciar pe baza cererilor pe care apare semnătura clienților și care au fost transferați în celălalt cont al JGV & Asociații. La predarea sumelor către clienți, JGV & Asociații a perceput din acest total onorariul de succes de 30 la sută. Adică 168.600 de euro.
Prin urmare, familiile victimelor și cei doi supraviețuitori din accidentul de la Scânteia au încasat, la un loc, 393.400 de euro. În cel mai bun caz. Părinții lui Dan Săcăleanu, Elvira și Vasile, au declarat pentru ziar că au fost despăgubiți cu câte 300 de lei. Ei oricum nu au solicitat, în instanță, bani pentru ei, ci instituirea unei pensii pentru nepotul orfan.
În contul fiduciar în care Groupama virase cei 800.000 de euro au rămas în jur de 240.000 de euro, adică fix 30 la sută din întreaga sumă. Acești bani au putut fi retrași de JGV & Asociații, cu titlul de onorariu avocațial, pe baza contractelor semnate cu familiile și supraviețuitorii, contracte în care era menționat procentul de 30 la sută. În total, după ce au luat de două ori câte 30 la sută, societatea de avocați s-a ales cu suma totală de 408.600 de euro. Mai mult de jumătate din cuantumul despăgubirilor achitate de asigurător.
JGV&Asociații: „Dosarul nu mai e în posesia firmei”
Am întrebat din nou societatea de avocați cum explică diferențele dintre despăgubirile acordate rudelor de gradul I, cum a comunicat cu cei 107 clienți, de ce n-a lăsat o copie din contract și clienților, ce fel de acte au semnat clienții când au primit banii.
„Dorim să subliniem că dosarul în cauză, încheiat acum 15 ani, nu mai este în posesia firmei JGV, fiind între timp casat în mod legal. Înțelegem interesul public, însă ne dorim să clarificăm din nou că, din punct de vedere legal, firma noastră nu poate comenta detalii care țin de proceduri finalizate acum mult timp, mai ales în contextul în care acestea au fost examinate și soluționate”, se arată în răspunsul scris al JGV&Asociații.
Ce documente a cerut asigurătorul de la avocați
Groupama Asigurări SA susține că răspunderea pentru plata despăgubirilor către clienți le revine avocaților. „Practic, odată prezentată o împuternicire avocațială din care rezultă mandatarea avocatului cu privire la încasarea unei sume, debitorul plății este obligat să-i dea curs, răspunderea pentru realitatea documentelor și distribuirea în continuare a sumelor către clienți aparținând în exclusivitate avocatului împuternicit”, afirmă compania de asigurări, în răspunsul pentru ziar.
În documentul citat, se menționează că Groupama a cerut „suplimentar”, de la JGV & Asociații, „atât contractele de asistență juridică semnate de clienți (acestea fiindu-ne prezentate în extras, respectiv numai acele părți ce vizează mandatul/puterile concrete acordate avocatului, fără partea cu onorarii și alte aspecte financiare și confidențiale convenite de avocat și client), cât și declarațiile de acceptare a despăgubirii semnate de fiecare parte vătămată”. Despre acestea din urmă, răspunsul Groupama nu precizează dacă au fost prezentate sau nu.
„Nu trebuie să profite moștenitorii”
La sfârșitul procesului penal, Curtea de Apel Iași a menținut decizia din prima instanță de a nu acorda despăgubiri pentru părțile civile. Pe baza chitanțelor și a declarațiilor de acceptare depuse la dosar de JGV&Asociații, în numele clienților, Curtea a decis că familiile decedaților „se consideră despăgubite”.
„Considerăm că din tragedia petrecută, fără a minimaliza în nici un fel semnificația devastatoare a pierderii atâtor vieți omenești, nu trebuie să ajungă să profite în vreun fel moștenitorii”, pledează un document depus de Groupama la dosarul penal.
Compania de asigurări insista, în actul citat, că sumele pretinse de rudele celor decedați „depășeșc cu mult veniturile realizate vreodată de solicitanți”, care, „după propriile declarații, nu dețin sau nu au deținut vreun loc de muncă”.
„Chirie” pentru banii ținuți în contul avocaților
Asta nu înseamnă că victimele sau că rudele lor nu munceau, cu ziua sau la negru, sau că nu au muncit vreodată. Lucian Căsăndroi muncea și muncește ca tâmplar și zidar, unde e chemat, prin satele din jur. După ce a murit soția Simona în accident, a trebuit să aibă grijă de cei trei copii.
„Mă trezeam la cinci dimineața, făceam focul, încălzeam apă, să se spele pe față. Le duceam de mână și în brațe la grădiniță, la școală. Vedeți drumul ăsta? Nu era pietruit pe atunci. Era un noroi… Puneam cloști, făceam mâncare, spălam rufe. Ehei! Le-am crescut. Apoi fetele au mers la școală la Iași, le-am luat gazdă. Sunt măritate, au servicii, familiile lor. Vin rar toate trei în vizită, mai mult de sărbători. Dar și când vin…”, povestește bărbatul.
Lucian Căsăndroi își amintește, amuzat, cum a fost cu vecinul Dan Iacob, soțul Ionelei Iacob Alexa, să-și încaseze acesta despăgubirea. Dan se afla în închisoare la data accidentului. A fost eliberat după un an și jumătate. „Avocații nu dădeau nici un semn, așa că i-am sunat noi. Ne-au zis să venim la Galați, la o bancă. Ne-am dus, cu microbuzul, cu trenul. La bancă, a venit unul dintre avocați și i-a zis că are de primit atâția bani, dar că, pe lângă ăia 30 la sută, o să-i mai rețină o sumă, pentru că i-au păstrat banii în cont. «Au stat banii la noi un an și jumătate, trebuie să-ți mai luăm ceva!»”.
Seara când copiii au rămas singuri
După ce-au plecat fiicele la Iași, Lucian a rămas să locuiască în casa simplă, văruită cu alb, din satul Corcodel, comuna Grajduri. Are ceva vie și grădină în spate. Vecinii cred că e gospodar și că are potențial să se chivernisească mai bine, să realizeze venituri mai mari, ca să parafrazăm jargonul financiar-bancar, dar „n-a fost cineva lângă el să-l dea pe brazdă”.
„Mie nu-mi trebuie nimic. Mi-ajunge cât am. Banii din despăgubire i-am pus atunci deoparte pentru copii. Am făcut un monument frumos la mormântul soției. Și am amenajat și pentru mine, când o fi să mor, să mă pună lângă ea”.
Lucian mărturisește că aproape n-a avut timp s-o jelească pe Simona. „Când am venit în seara aceea acasă, de la muncă, aflasem pe drum de accident. Fetele plângeau. Le-am luat în brațe și le-am zis: «Fetelor, de-acum răzbim!»”.