Câte cazuri de coronavirus vor apărea în România? Un cercetător român a creat un model: fără măsuri, într-o săptămână putem ajunge la 5.000 de cazuri

Fiind încă o pandemie în desfășurare, sunt încă multe necunoscute despre cât de infecțios este SARS-CoV-2. Printre variabilele importante regăsim perioada de incubație (de la 2-14 zile din ce se știe până acum), cât de repede se răspândește virusul printre populație și raportul dintre numărul de cazuri și decese. 

Astfel de date sunt utile în prognoza evoluției unei epidemii. De exemplu, mai multe modele produse de cercetători internaționali presupun un raport cazuri/decese de 1% și că durează în medie 15 zile până când o persoană infectată poate deceda. Știm și că rata de contagiune este undeva la 2.5, în medie, însemnând că fiecare persoană infectată va infecta la rândul ei alte 2-3 persoane. 

Un astfel de model creat the John Edmunds, cercetător la Centrul pentru Modelarea Matematică a Bolilor Infecțioase la Școala Londoneză de Igienă și Boli Tropicale, sugerează că pentru fiecare persoană decedată, de fapt 100 de persoane au fost infectate. Cazuri care tot cresc.

Recomandări

Cine este Daniel Baciu, omul care gestionează pensiile românilor. Împreună cu soția încasează de la stat șase venituri în valoare de 280.000 de lei pe an

Astfel încât, în decursul celor 15 zile de când o persoană este infectată și până apare decesul, numărul de cazuri din jur poate ajunge, de fapt, la 800. 

Cum va evolua numărul de cazuri în România? Am discutat cu Mihnea Muraru, lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, Universitatea Politehnica București, și licențiat în psihologie. Câteva dintre interesele sale de cercetare sunt modelarea computațională a fenomenelor psihologice și studierea proceselor evoluționiste care stau la baza acestora.

Pe baza datelor preliminare din România, Muraru a creat un model predictiv care prognozează evoluția cazurilor confirmate COVID-19 în țara noastra pentru două scenarii. Aplatizarea se referă la reducerea ratei de transmitere datorită măsurilor sociale de prevenție. 

“Presupunând că se menține rata de creștere de 27%, predicțiile inițiale ale modelului până pe 25 martie au atins 1456 de cazuri diagnosticate.”

Recomandări

Rusia, influență diminuată în Transnistria. Veronica Anghel, expert în integrarea europeană: „UE a devenit principalul partener comercial al acestei regiuni”

Sursă: Mihnea Muraru, appliedpsychology.ro

“Modelul surprinde momentan tendința pe termen scurt a evoluției numărului de cazuri diagnosticate în România. El arată că ne situăm deocamdată în regimul exponențial, ceea ce înseamnă că nu doar numărul total de cazuri diagnosticate crește de la o zi la alta, ci și numărul mediu de cazuri *noi*. Cu alte cuvinte, creșterea este accelerată. 

“În acest sens, modelul indică, cel puțin până pe 18 martie, o creștere medie a numărului de cazuri diagnosticate cu 27% pe zi. Este de așteptat ca, la un anumit moment, să se realizeze tranziția către următorul regim, în care, deși numărul *total* de cazuri diagnosticate crește în continuare, numărul de cazuri *noi* rămâne oarecum constant, și apoi începe să descrească”, spune cercetătorul.

Recomandări

România, văzută de pe Veseliei. Unde n-aţi înţeles?

Cu alte cuvinte, creșterea decelerează. De-abia aici ne punem problema atingerii unui vârf. Modelul nu poate prezice momentan momentul de tranziție către celelalte regimuri, ci poate doar să extrapoleze presupunând că regimul actual se menține pe termen scurt.

Mihnea Muraru pentru Libertatea:

Pe 25 vom avea cel mai puțin 600, cel mai mult 1400 de cazuri

La extinderea unui virus, diferențele de cifre care rezultă din diversele scenarii sunt foarte mari.

1. SCENARIUL PESIMIST. “Presupunând că se menține rata de creștere de 27%, predicțiile inițiale ale modelului până pe 25 martie au atins 1456 de cazuri diagnosticate”. 
2. SCENARIUL OTIMIST. “Având în vedere cele de mai sus, am căutat să extind modelul pentru a surprinde aparenta aplatizare a evoluției numărului de cazuri diagnosticate. Noul model, disponibil la appliedpsychology.ro/covid19.html, sugerează într-adevăr o scădere a ratei de creștere de la 27% la 13%, prezicând pentru 25 martie numai 619 cazuri, în loc de 1456.”

“Modelul este deocamdată foarte simplu, și s-a născut din pură curiozitate. El utilizează exclusiv datele raportate în țara noastră de Institutul Național de Sănătate Publică, și, în pofida complexității reduse, a aproximat foarte bine evoluția numărului de cazuri diagnosticate,” a spus Muraru. 

“Alte modele publicate au un grad mai înalt de complexitate, unele fiind dedicate transmisiei epidemiologice, și valorifică datele raportate în celelalte țări, în care au fost atinse și alte regimuri de evoluție. Astfel, este posibil să se prezică nu doar evoluția numărului de cazuri presupunând un regim fixat, ci și momentul tranziției către alte regimuri, și implicit când ar putea fi atins vârful.”

“Luăm și noi în calcul sporirea complexității modelului nostru și vom actualiza pagina pe care prezentăm rezultatele în mod regulat (appliedpsychology.ro/covid19.html).”

“În primul rând, adaptarea modelului se face pornind de la datele raportate, neavând acces la datele reale, ci la ce reușește Guvernul să sondeze”.

“Chiar și în cazul unor modele mai complexe, care exploatează datele din celelalte țări, pentru observarea tendințelor pe termen lung, diferențele în privința numărului de cazuri importate din alte țări, a momentului luării măsurilor de către autorități, a nivelului de aderență a populației la măsuri etc. fac problematică extrapolarea dintr-un context la altul.”

Criza coronavirus nu are doar efecte negative de ordin medical și economic. Este de așteptat ca și sănătatea mintală a populației să aibă de suferit, un efect pe care Muraru și colegii săi vor, de asemenea, să-l modeleze. Fiecare dintre noi putem ajuta completând un chestionar online. Astfel de modele pot fi deosebit de utile pentru că permit autorităților competente să ia măsuri din timp. 

“În paralel cu acest efort, examinăm și corelațiile dintre starea emoțională a populației, ca, de exemplu, anxietatea generala, well-being-ul, starea depresiva, etc., și numarul noi de cazuri, prezise și/sau diagnosticate. În momentul de față, Centrul de Psihologie Aplicată de la Universitatea din București, unde sunt colaborator și unde a fost publicat acest model, desfășoară un studiu amplu de evaluare a stării emoționale a populației, cu date strânse de la aproximativ 6000 de participanți deja. Acest studiu se poate accesa la stareameadebine.com, este online si scurt (cam 15 minute), și oferă celor care îl completeaza o interpretare automată a rezultatelor, precum și recomandări,” a spus Muraru. 

LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea. bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.  

Urmărește-ne pe Google News