ComenteazăIoana* ieșise într-o seară de la cinema împreună cu prietena ei cea mai bună. Era seară și mergeau pe lângă mall-ul Afi Cotroceni din București.
Din direcția opusă mergea spre ele un bărbat. Purta doar pantaloni. Ioana își amintește că avea un mers hotărât și „părea vesel”. Instinctul a făcut-o să ia distanță de câțiva pași în lateral, trăgând-o în același timp spre ea pe prietena ei.
„Atunci când ne-am intersectat, bărbatul a venit direct în fața ei. Cu o mână i-a apucat sânul, iar cu cealaltă, zona intimă, strângând. Furia și groaza pe care le-am simțit sunt greu de descris. L-am lovit pe agresor cu geanta pe care o aveam și am început să strig la el, trăgând-o pe prietena mea la o parte”, povestește Ioana.
Groaza celor două a continuat: „El pur și simplu a ridicat mâinile în aer, într-un gest care parcă zbiera «N-am făcut nimic, n-am fost eu!» și și-a continuat drumul. Prietena mea a început să plângă. Tremura și abia dacă putea să vorbească. Îmi spunea încontinuu că se simte murdară și că nu știe cu ce a greșit, iar eu nu știam cum să o conving că nu a fost în niciun punct vina ei”.
Tânăra de 23 de ani mărturisește că nici poliția nu le-a ajutat prea mult pe ea și pe prietena ei, în seara aceea. Operatorul 112 le-a spus pur și simplu că nu are ce să facă, dacă agresorul nu mai este în zonă. Descurajată, fata hărțuită sexual nu a depus plângere.
Cele mai multe fete devin victime ale hărțuirii de la 12 ani
Întâmplarea relatată de Ioana*, petrecută pe străzile Bucureștiului, nu este un caz izolat. Astfel de povești ale multor tinere sunt ascunse sub niște cifre îngrijorătoare.
95 la sută dintre femei sunt hărțuite pe stradă, conform unei cercetări din 2017 a Simonei Chirciu – prima cercetare de acest fel pe tema hărțuirii stradale realizate în România.
„O fac de fun sau ca să se impună. Trebuie să reținem că formele de abuz sunt interconectate și violatorii tind să folosească hărțuirea ca mod de abordare, ca să vadă care sunt potențialele victime: cu cât ești mai tăcută și ignori ca să scapi, cu atât ei vor ști că ești o victimă sigură”, explică cercetătoarea, într-o discuție cu Școala 9.
Rezultatele sociologice arată că hărțuirea nu ține cont de vârstă. Aproape 63 la sută dintre femeile intervievate de Simona Chirciu aveau între 12 și 18 ani când au fost agresate pe stradă prima oară. Este vârsta la care cele mai multe fete încep să devină victime. Chiar copii fiind.
Ce este hărțuirea stradală și cum o identificăm
Hărțuirea a fost introdusă în legislația românească abia recent, în 2018, printr-o inițiativă a fostei deputate independente Oana Bîzgan. În legea pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați este definită ca fiind „situația în care se manifestă un comportament nedorit, legat de sexul persoanei, având ca obiect sau ca efect lezarea demnităţii persoanei în cauză şi crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor”.
Hărțuirea are o paletă întreagă de agresiuni, iar aici intră și hărțuirea sexuală, cea psihologică și implicit hărțuirea stradală. Trăgând linie, este vorba despre un comportament abuziv al agresorului față de victimă, un comportament de intimidare, de multe ori cu tentă sexuală.
Un mod prin care hărțuitorul vrea să dobândească putere, crede psihologa Silvia Guță. Putere și respect, făcându-i pe ceilalți să se teamă de el.
Hărțuirea în spațiul public este cea mai întâlnită. Strada, mijloacele de transport în comun și parcurile sunt locurile în care hărțuitorii „operează” cel mai des. Dacă ești fluierată, claxonată, primești comentarii cu tentă sexuală, ești atinsă, ciupită, ți se adresează cuvinte obscene sau ți se arată gesturi vulgare, aia este hărțuire.
Și bărbații pot fi și sunt hărțuiți pe stradă, dar studiile arată că femeile sunt de departe cele care trec cel mai des prin asta.
Avem o lege și sancțiuni pentru hărțuirea stradală
Toate aceste agresivități din spațiul public sunt însă vizate de lege.
„Lucrurile s-au mai schimbat. Începem să fim mai conștienți, mai vocali și cred că asta se datorează faptului că am recunoscut acest fenomen al hărțuirii stradale din punct de vedere legislativ”, spune fosta deputată Oana Bîzgan.
A dus lupte grele în Parlament până când hărțuirea a fost introdusă în Legea privind egalitatea de șanse dintre femei și bărbați. Pe scurt, fosta parlamentară a venit cu trei modificări foarte importante:
- a interzis orice tip de hărțuire, hărțuire sexuală și psihologică în spațiu public și privat;
- a prevăzut amenzi între 3.000 și 10.000 de lei pentru hărțuire;
- le-a oferit putere de constatare și sancționare tuturor ofițerilor și subofițerilor din Ministerul de Interne, adică polițiștilor, jandarmilor și polițiștilor de frontieră.
Continuarea, peȘcoala 9.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!